Importanța analizei statutului nutrițional în vederea aspectului alimentar la pacienții cu boli hepatice cronice
DOI:
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.4(97).13Cuvinte cheie:
statut nutrițional, boli cronice hepatice, aspect alimentarRezumat
În prezent, analiza statutului nutrițional reprezintă o temă destul de importantă în contextul diferitor patologii cronice, îndeosebi în cazul afecțiunilor hepatice, care actualmente constituie o problemă globală în medicina contemporană. Reglarea comportamentului alimentar, dereglările energetice și cele metabolice prezintă unii din factorii principali de risc de progresare a bolilor hepatice existente, cu progresarea evolutivă și dezvoltarea complicațiilor și comorbidităților. Materiale și metode. Au fost analizate un șir de publicații științifice consacrate temei de cercetare din baze de date internaționale PubMed, NCBI etc. Au fost introduse cuvinte-cheie cu ajustarea criteriilor de selecție a surselor științifice obținute scrise în limba engleză, după selectarea filtrului. Au fost aplicate criterii de excludere pentru a asigura includerea doar a surselor cu conținut științific. Rezultate. Studiile științifice relevante din ultimii 10 ani au evidențiat un interes sporit în ceea ce privește analiza statutului nutrițional al persoanelor cu patologii hepatice cronice. Datele științifice analizate au confirmat existența unei interrelații între aportul alimentar inadecvat și apariția malnutriției. Comportamentul alimentar disfuncțional poate duce la o serie de probleme legate de alimentație, care pot varia de la tulburări alimentare clinice, cum ar fi scăderea poftei de mâncare și altele, până la dezechilibrele protein-calorie, care sunt mai pronunțate la pacienții cu boala hepatică. Concluzii. Analiza efectuată a datelor demonstrează necesitatea utilizării metodei non-invazive, ceea ce permite identificarea și monitorizarea statutului nutrițional al pacienților cu patologii hepatice cronicedin perspectiva alimentară.
Referințe
1. Bailey R.L. Overview of dietary assessment methods for measuring intakes of foods, beverages, and dietary supplements in research studies. CurrOpin-Biotechnol. 2021 Aug;70:91-96.https://doi.org/10.1016/j.copbio.2021.02.007
2. Buzzard I.M., Faucett C.L., Jeffery R.W., Mcbane L., Mcgovern P., Baxter J.S. et al. Monitoring dietary change in a lowfat diet intervention study: advantages of using 24-hour dietary recalls vs food records, J. Am. Diet. Assoc. 96 (1996) 574579. https://doi.org/10.1016/S0002-8223(96)00158-7
3. Casey P.H., Goolsby S.L., Lensing S.Y., Perloff B.P., Bogle M.L. The use of telephone interview methodology to obtain 24-hour dietary recalls, J. Am. Diet. Assoc. 99 (1999) 14061411. https://doi.org/10.1016/S0002-8223(99)00340-5
4. Ciobanu E., Croitoru C. Metodele de studiere şi apreciere a stării de nutriție şi a organismului de energie. Chişinău, CEP Medicina, 2014. Pag. 10. ISBN 978-9975-118-31-6.
6. Couris R.R., Tataronis G.R., Booth S.L., Dallal G.E., Blum-berg J.B., Dwyer J.T. Development of a self-assessment instrument to determine daily intake and variability of dietary vitamin K, J. Am. Coll. Nutr. 19 (2000) 801 807. https://doi.org/10.1080/07315724.2000.10718081
7. Elsebaie E.M., Abdel-Fattah A.N., Bakr N.A., Attalah K.M., Aweas A.-H.A. Principles of Nutritional Management in Patients with Liver Dysfunction-A Narrative Review. Livers 2023, 3, 190-218. https://doi.org/10.3390/livers3020013
8. Lillegaard I.T., Loken E.B., Andersen L.F. Relative validation of a pre-coded food diary among children, under-reporting varies with reporting day and time of the day, Eur. J. Clin. Nutr. 61 (2007) 61 68. https://doi.org/10.1038/sj.ejcn.1602487
9. Moshfegh A.J., Rhodes D.G., Baer D.J., Murayi T., Clemens J.C., Rumpler W.V. et al. The US Department of Agriculture Automated Multiple-Pass Method reduces bias in the collection of energy intakes, Am. J. Clin. Nutr. 88 (2008) 324332. https://doi.org/10.1093/ajcn/88.2.324
10. Patton H.M. Nutritional assessment of patients with chronic liver disease. GastroenterolHepatol (N Y). 2012 Oct;8(10):687-90.
11. Poppitt S.D., Swann D., Black A.E., Prentice A.M., Assessment of selective under-reporting of food intake by both obese and non-obese women in a metabolic facility, Int. J. Obes. Relat. Metab. Disord. 22 (1998) 303311. https://doi.org/10.1038/sj.ijo.0800584
12. Ekmay R.D., Papineni S., Herman R.A. Chapter 5 - Nutritional Assessment of Genetically Modified Crops Using Animal Models. Academic Press, 2016, Pages 39-50, ISBN 9780128022597, https://doi.org/10.1016/B978-0-12-802259-7.00005-1
13. Raper N., Perloff B., Ingwersen L., Steinfeldt L., Anand, J. An overview of USDA's dietary intake data system, J. Food Compost. Anal. 17 (2004) 545555. https://doi.org/10.1016/j.jfca.2004.02.013
14. Saunders J., Smith T. Malnutrition: causes and consequences. Clin Med (Lond). 2010 Dec;10(6):624-7. https://doi.org/10.7861/clinmedicine.10-6-624
15. Silva M., Gomes S., Peixoto A., Torres-Ramalho P., et.al. Nutrition in chronic liver disease. GE Port. J. Gastroenterol. 2015, 22, 268-276. https://doi.org/10.1016/j.jpge.2015.06.004
16. Bischoff S.C. et al. ESPEN practical guideline: Clinical nutrition in liver disease. Clinical Nutrition 39 (2020) 3533-3562. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2020.09.001
17. Thompson F.E., Subar A.F. From book Nutrition in the Prevention and Treatment of Disease. 2001. Pages 3-30. https://www.sciencedirect.com/sdfe/pdf/download/eid/3-s2.0-B9780121931551500039/first-page-pdf.
18. Thompson F.E., Subar A.F., Brown C.C., Smith A.F. et al., Cognitive research enhances accuracy of food frequency questionnaire reports: results of an experimental validation study, J. Am. Diet. Assoc. 102 (2002) 212 225. https://doi.org/10.1016/S0002-8223(02)90050-7
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
