Evoluția fibrozei hepatice la pacienții cu ciroză hepatică virală c după tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă

Irina Russu; Mariana Avricenco; Ina Bîstrițchi; Nina Tamojnic-Mazureac; Adelina Butnaru; Tiberiu Holban

Evoluția fibrozei hepatice la pacienții cu ciroză hepatică virală c după tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă

Autori

Irina Russu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2759-3171
Mariana Avricenco Spitalul Clinic Republican de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă“ https://orcid.org/0009-0006-7014-3834
Ina Bîstrițchi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-3626-5281
Nina Tamojnic-Mazureac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0009-0006-7331-1944
Adelina Butnaru Spitalul Clinic Republican de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă“
Tiberiu Holban Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-0923-3129

Cuvinte cheie:

APRI, Fib-4, ciroza, VHC, tratament antiviral

Rezumat

Tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă (PAAD) oferă șansă de vindecare pentru majoritatea pacienților cu VHC, regresie a fibrozei hepatice și prevenirea progresiei spre ciroză hepatică, care poate duce în timp la ciroză decompensată și hepatocarcinom. Metodele neinvazive de evaluare a fibrozei (indicele APRI și scorul Fib-4) oferă posibilitatea de monitorizare a evoluției fibrozei hepatice. Studiul a inclus 310 pacienți cu ciroză hepatică, repartizați în două loturi, în funcție de durata și schema de tratament administrată. Din 310 pacienți cu ciroză VHC tratați cu PAAD au obținut RVS12 290 (93,5%). La inițierea tratamentului s-a stabilit fibroza medie 28,0±11,5 kPa, dintre care 201 (64,8%) pacienți aveau un grad avansat de ciroză hepatică cu o mediană >20 kPa, indicele APRI >2 a fost înregistrat la 167 (53,9%) dintre aceștia. La 1 an de supraveghere după RVS12 s-a constatat o reducere a medianei fibrozei cu 4,2 kPa folosind elastografia, iar la 4 ani după RVS12 – o reducere cu 14 kPa (P < 0,0001). Scorul FIB-4 >3,25 stabilit la 215 (69,4%) pacienți la inițierea tratamentului s-a menținut la 91 (29,4%) de pacienți, indicele APRI >2 fiind la 167(53,9%) dintre aceștia, s-a menținut între 1-2 la 10 (3,2%) pacienți, iar APRI >2 nu a avut niciun pacient (P < 0,0001). Vindecarea infecției cu VHC este asociată cu regresia fibrozei hepatice după tratamentul cu PAAD, prin scăderea scorurilor APRI, FIB-4 și valorile elastografiei, indiferent de schema și durata tratamentului.

Referințe

1. CHEEMERLA S., BALAKRISHNAN M. Global epidemiology of chronic liver disease. Clin Liver Dis (Hoboken). 2021;17(5):365-370. https://doi.org/10.1002/cld.1061

2. ASSELAH T., BOYER N., SAADOUN D. et al. Directacting antivirals for the treatment of hepatitis C virus infection: optimizing current IFN-free treatment and future perspectives. Liver Int. 2016;361(S1):47-57. https://doi.org/10.1111/liv.13027

3. D'AMICO G., GARCIA-TSAO G., PAGLIARO L. Natural history and prognostic indicators of survival in cirrhosis: a systematic review of 118 studies. J Hepatol. 2006;44(1):217-231. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2005.10.013

4. SIEGEL R.L., MILLER K.D., JEMAL A. Cancer statistics, 2020. CA Cancer J Clin. 2020;70(1):7-30. https://doi.org/10.3322/caac.21590

5. COSGROVE D., PISCAGLIA F., BAMBER J. et al. EFSUMB guidelines and recommendations on the clinical use of ultrasound elastography. Part 2: clinical applications. Ultraschall Med. 2013;34(3):238-253. https://doi.org/10.1055/s-0033-1335375

6. PONS M., RODRÍGUEZ-TAJES S., ESTEBAN J.I. et al. Non-invasive prediction of liver-related events in patients with HCV-associated compensated advanced chronic liver disease after oral antivirals. J Hepatol. 2020;72(3):472-480. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2019.10.005

7. ELINA BERLIBA, VLADA-TATIANA DUMBRAVA, ANGELA PELTEC et al. Metode neinvazive de evaluare a fibrozei hepatice. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2016;68(4): 35-38. reposi tory.usmf.md/bitstream/20.500.12710/6773/3/METODE_NEINVAZIVE_DE_EVALUARE_A_FIBROZEI_HE PATICE.pdf

8. KEYUR P., GIADA S. Limitations of non-invasive tests for assessment of liver fibrosis. Journal of Hepatology Reports 2020; 2 (2) 100067. https://doi.org/10.1016/j.jhepr.2020.100067

9. SUGIMOTO K., MORIYASU F., OSHIRO H. et al. The role of multiparametric US of the liver for the evaluation of nonalcoholic steatohepatitis. Ra diology.2020;296(3):532-540. https://doi.org/10.1148/radiol.2020192665

10. European Association for the Study of the Liver. EASL-ALEH Clinical Practice Guidelines: Non-invasive tests for evaluation of liver disease severity and prog nosis. Journal of Hepatology 2015; 63(1):237-64. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2015.04.006

11. CASTÉRA L., VERGNIOL J., FOUCHERET J. et al. Prospective comparison of transient elastography, Fibrotest, APRI, and liver biopsy for the assessment of fibrosis in chronic hepatitis C. Gastroenterology 2005;128(2): 343-50. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2004.11.018

Descărcări

Publicat

01.12.2025

Număr

Nr. 2(104) (2025): Supliment. Al VI-lea Congres Național de Gastroenterologie și Hepatologie din Republica Moldova cu participare internațională

Secțiune

Articles

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Russu, I. et al. 2025. Evoluția fibrozei hepatice la pacienții cu ciroză hepatică virală c după tratamentul cu preparate antivirale cu acțiune directă. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2(104) (Dec. 2025), 141–146.