Statutul nutrițional la vârstnicii cu sindrom de fragilitate

Ana Popescu; Gabriela Soric; Felicia Lupascu-Volentir; Anatolie Negara; Ana Popa; Elena Coșciug; İrina Stoicova

Statutul nutrițional la vârstnicii cu sindrom de fragilitate

Autori

Ana Popescu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2405-9125
Gabriela Soric Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-5314-2270
Felicia Lupascu-Volentir Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-6380-4733
Anatolie Negara Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-8973-7310
Ana Popa Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-2112-2165
Elena Coșciug Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-1776-8679
İrina Stoicova Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-9451-2386

Cuvinte cheie:

vârstnic, fragilitate, malnutriție, statut nutrițional

Rezumat

Pe parcursul secolului XX speranța de viață a crescut semnifi cativ şi se estimează că până în anul 2030 21% din populația globului va avea >65 de ani. Conform datelor din literatura de specialitate, sindromul de fragilitate și problemele statutului nutrițional sunt frecvente în practica geriatrică, ponderea cărora crește odată cu înaintarea în vârstă. Senescența implică instalarea numeroaselor fenomene de uzură datorită epuizării rezervelor intrinseci ce induc polipatologii, sindroame geriatrice, dintre care malnutriția și fragilitatea. Sindromul de fragilitate și cel de malnutriție au origine multifactorială și sunt considerate factori de risc pentru afectarea sănătății globale, inducând diverse grade de dizabilitate fi zică și cognitivă la persoanele vârstnice. Scopul studiului a constat în stabilirea interrelației statutului nutrițional cu sindromul de fragilitate și impactul asupra funcționalității persoanelor vârstnice. Informația a fost căutată în bazele de date PubMed, Hinari, Cochrane, Elsevier, Springer, inclusiv pe paginile ofi ciale ale Societății Europene de Geriatrie, Societății Europene de Nutriție Clinică și Metabolism, pentru identifi carea revistelor științifi ce dedicate nutriției la vârstnicii cu sindrom de fragilitate. Au fost selectate studii publicate în perioada anilor 2010-2020, în limbile română și engleză. A fost cercetată literatura de specialitate, reviste științifi ce, studii clinice, dintre care au fost selectate 34, cele mai relevante. Malnutriția vârstnicului reprezintă la ora actuală o problemă la nivel global, prevalența se estimează de la 10% la 40% de cazuri. Diagnosticul malnutriției vizează identifi carea acesteia și elucidarea cauzelor. Scăderea ponderală este un criteriu al dezvoltării fragilității, iar intervențiile axate pe nutriție pot preveni progresarea sindromului de fragilitate și pierderea autonomiei cu instalarea dependenței. Fragilitatea este un sindrom geriatric care afectează mai multe domenii ale statutului fi zic, iar malnutriția reprezintă unul din factorii de risc ai acestui sindrom.

Referințe

1. United Nations. World population ageing 2015. Disponibil pe: https://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/ageing/WPA2015_Report.pdf

2. Fried L.P., Tangen C.M., Walston J., Newman A.B., Hirsch C., Gottdiener J. et al. Frailty in older adults: evidence for a phenotype. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001, 56(3):146-56. https://doi.org/10.1093/gerona/56.3.M146

3. Lee J.S., Auyeung T.W., Leung J., Kwok T., Woo J. Transitions in frailty states among community-living older adults and their associated factors. J Am Med Dir Assoc. 2014, 15(4):281-6. https://doi.org/10.1016/j.jamda.2013.12.002

4. Gobbens R.J., Luijkx K.G., Wijnen-Sponselee M.T., Schols J.M. Toward a conceptual defi nition of frail community dwelling older people. Nurs Outlook. 2010, 58(2):76-86. https://doi.org/10.1016/j.outlook.2009.09.005

5. Ghemician A. și al. Nutriția vârstnicului. Revista Practica medicală. Vol. IX. 2014, 1(33):44-48.

6. Abellan van Kan G., Rolland Y., Bergman H., Morley J.E., Kritchevsky S.B., Vellas B. The I.A.N.A. Task Force on frailty assessment of older people in clinical practice. J Nutr Health Aging. 2008, 12(1): 29-37. Disponibil pe: https://doi.org/10.1007/BF02982161

7. Rockwood K., Song X., MacKnight C., Bergman H., Hogan D.B., McDowell I. and Mitnitski A. A global clinical measure of fi tness and frailty in elderly people Can. Med. Assoc. J. 2005, 173 (5): 489-495. Disponibil pe: https://doi.org/10.1503/cmaj.050051

8. Subra J., Gillette-Guyonnet S., Cesari M., Oustric S. and Vella S.B. The integration of frailty into clinical practice: Preliminary results from the Gérontopole. J. Nutr. Health Aging. 2012, 16(8): 714-720. Disponibil pe: https://doi.org/10.1007/s12603-012-0391-7

9. Cederholm T., Bosaeus I., Barazzoni R., Bauer J., Van Gossum A., Klek S. et al. Diagnostic criteria for malnutrition - an ESPEN consensus statement. Clin. Nutr. 2015, 34(3): 335-340. Disponibil pe: https://doi.org/10.1016/j.clnu.2015.03.001

10. White J.V., Guenter P., Jensen G., Malone A. and Schofield M. Academy of Nutrition and Dietetics Malnutrition Work Group; A.S.P.E.N. Malnutrition Task Force; A.S.P.E.N. Board of Directors. Consensus statement of the Academy of Nutrition and Dietetics/American Society for Parenteral and Enteral Nutrition: characteristics recommended for the identifi cation and documentation of adult malnutrition (undernutrition). J. Acad. Nutr. Diet. 2012, 112(5): 730-738. Disponibil pe: PMID:22709779 https://doi.org/10.1016/j.jand.2012.03.012

11. Detsky A.S., McLaughlin J.R., Baker J.P., Johnston N., Whittaker S., Mendelson R.A. and Jeejeebhoy K.N. What is subjective global assessment of nutritional status? J. Parenter. Enteral. Nutr. 1987, 11(1):8-13. Disponibil pe: PMID: 3820522.

https://doi.org/10.1177/014860718701100108

12. Vellas B., Guigoz Y., Garry P.J., Nourhashemi F., Bennahum D., Lauque S., Albarede J.L. The Mini Nutritional Assessment (MNA) and its use in grading the nutritional state of elderly patients. Nutrition. 1999, 15(2):116-22.Disponibil pe: doi:10.1016/s0899-9007-(98)00171-3. PMID:9990575

https://doi.org/10.1016/S0899-9007(98)00171-3

13. Rizzoli R. Management of the oldest old with osteoporosis. Eur Geriatr Med. 2010, 1(1):15-21.

https://doi.org/10.1016/j.eurger.2009.12.003

14. Ohlhorst S.D., Russell R., Bier D., Klurfeld D.M., Li Z., Mein J.R. et al. Nutrition research to aff ect food and a healthy lifespan. Adv Nutr. 2013, 4(5):579-84.

https://doi.org/10.3945/an.113.004176

15. Bandeen-Roche K., Xue Q.L., Ferrucci L., Walston J., Guralnik J.M. Phenotype of frailty: characterization in the women's health and aging studies. J Gerontol A Biol Sci Med Sc. 2006, 61:262-266.

https://doi.org/10.1093/gerona/61.3.262

16. Semba R.D., Bartali B., Zhou J., Blaum C., Ko C.W. et al. Low serum micronutrient concentrations predict frailty among older women living in the community. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2016, 61:594-599.

https://doi.org/10.1093/gerona/61.6.594

17. Bartali B., Frongillo E.A., Bandinelli S., Lauretani F., Semba R.D., Fried L.P. et al. Low nutrient intake is an essential component of frailty in older persons. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2016, 61(6):589-93.

https://doi.org/10.1093/gerona/61.6.589

18. Ming-Jong Bair, Huan-Lin Chen et al. Nutritional Infl uences on Age-Related Frailty. J Gerontol Geriatr Res. 2016, 5:4. https://www.longdom.org/openaccess/nutritional-infl uences-on-agerelated-frailty2167-7182-1000328.pdf

https://doi.org/10.4172/2167-7182.1000328

19. Heersink J.T., Brown C.J., Dimaria-Ghalili R.A., Locher J.L. Undernutrition in hospitalized older adults: patterns and correlates, outcomes, and opportunities for intervention with a focus on processes of care. J Nutr Elder. 2010, 29:4-41.

https://doi.org/10.1080/01639360903574585

20. Kobayashi S., Asakura K., Suga H., Sasaki S. Three-generation study of women on diets and health study groups. Inverse association between dietary habits with high total antioxidant capacity and prevalence of frailty among elderly Japanese women: a multicenter cross-sectional study. J Nutr Health Aging. 2016, 18(9):827-39.

https://doi.org/10.1007/s12603-014-0556-7

21. Bollwein J., Diekmann R., Kaiser M.J., Bauer J.M., Uter W., Sieber C.C. et al. Distribution but not amount of protein intake is associated with frailty: a crosssectional investigation in the region of Nürmberg. Nutr J. 2015, 12:109.

https://doi.org/10.1186/1475-2891-12-109

22. Rahi B., Colombet Z., Gonzalez-Colaço Harmand M., Dartigues J.F., Boirie Y. et al. Higher protein but not energy intake is associated with a lower prevalence of frailty among community-dwelling older adults in the French three-city cohort. JAMDA. 2016, 17:672. e7-672.e11.

https://doi.org/10.1016/j.jamda.2016.05.005

23. Kobayashi S., Asakura K., Suga H., Sasaki S. Threegeneration study of women on diets and health study group. High protein intake is associated with low prevalence of frailty among old Japanese women: a multicenter cross-sectional study. Nutr J. 2013, 12:164.

https://doi.org/10.1186/1475-2891-12-164

24. Bollwein J., Diekmann R., Kaiser M.J., Bauer J.M., Uter W., Sieber C.C. et al. Dietary quality is related to frailty in community-dwelling older adults. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2013, 68(4):483-9.

https://doi.org/10.1093/gerona/gls204

25. Chan R., Leung J., Woo J. Dietary patterns and risk of frailty in Chinese community-dwelling older people in Hong Kong: a prospective cohort study. Nutrients. 2015, 7(8):7070-84.

https://doi.org/10.3390/nu7085326

26. Guigoz Y., Vellas B.J., Garry P.J. Mini Nutritional Assessment: a practical assessment tool for grading the nutritional state of elderly patients. Facts Res Gerontol. 1994, suppl. 2:15-59.

27. Shikany J.M., Barrett-Connor E., Ensrud K.E., Cawthon P.M., Lewis C.E., Dam T.T. et al. Macronutrients, diet quality, and frailty in older men. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2014, 69(6):695-701.

https://doi.org/10.1093/gerona/glt196

28. Fairfi eld K.M., Fletcher R.H. Vitamins for chronic disease prevention in adults: scientifi c review. JAMA. 2002, 287(23):3116-26.

https://doi.org/10.1001/jama.287.23.3116

29. Eyigor S., Kutsal Y.G., Duran E., Huner B., Paker N., Durmus B. et al. Frailty prevalence and related factors in the older adult-FrailTURK project. Age (Dordr). 2015, 37(3):9791.

https://doi.org/10.1007/s11357-015-9791-z

30. Bollwein J., Volkert D., Diekmann R., Kaiser M.J., Uter W., Vidal K. et al. Nutritional status according to the mini nutritional assessment (MNA®) and frailty in community dwelling older persons: a close relationship. J Nutr Health Aging. 2013, 17(4):351-6.

https://doi.org/10.1007/s12603-013-0034-7

31. Jürschik P., Botigué T., Nuin C., Lavedán A. Association between mini nutritional assessment and the Fried frailty index in older people living in the community. Med.Clin.(Barc). 2014, 143(5):191-5.

https://doi.org/10.1016/j.medcli.2013.08.009

32. Boulos C., Salameh P., Barberger-Gateau P. Malnutrition and frailty in community dwelling older adults living in a rural setting. Clin Nutr. 2016, 35(1):138.

https://doi.org/10.1016/j.clnu.2015.01.008

33. Chang S.F., Lin P.L. Prefrailty in community-dwelling older adults is associated with nutrition status. J Clin Nurs. 2016, 25(3-4):424-33.

https://doi.org/10.1111/jocn.13063

34. El Zoghbi M., Boulos C., Awada S., Rachidi S., Al-Hajje A., Bawab W. et al. Prevalence of malnutrition and its correlates in older adults living in long stay institutions situated in Beirut. Lebanon J Res Health Sci. 2014, 14(1):11-7.

Descărcări

Publicat

23.06.2026

Număr

Nr. 2(89) (2021)

Secțiune

Articole

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Popescu, A. et al. 2026. Statutul nutrițional la vârstnicii cu sindrom de fragilitate. Public Health Economy and Management in Medicine. 2(89) (Jun. 2026), 15–20.