Statusul nutrițional și factorii determinanți ai malnutriției la persoanele vârstnice instituționalizate. Date provizorii

Gabriela Soric; Felicia Lupascu-Volentir; Ana Popescu; Elena Coșciug; Ana Popa; İrina Stoicova; Anatolie Negara

Statusul nutrițional și factorii determinanți ai malnutriției la persoanele vârstnice instituționalizate. Date provizorii

Autori

Gabriela Soric Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-5314-2270
Felicia Lupascu-Volentir Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-6380-4733
Ana Popescu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2405-9125
Elena Coșciug Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-1776-8679
Ana Popa Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-2112-2165
İrina Stoicova Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-9451-2386
Anatolie Negara Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-8973-7310

Cuvinte cheie:

vârstnic, nutriţie, factorii malnutriției, fragilitate

Rezumat

Nutriția este un factor important al sănătății, funcției fi zice și cognitive, al vitalității, calității vieții și longevității. Persoanele vârstnice au adesea un consum redus de alimente, indus de cauze multifactoriale, drept urmare malnutriția este un factor de risc independent pentru creșterea morbidității și mortalității, indiferent de patologiile de bază (insufi ciențe cronice ale organelor, tulburări cognitive, cancere, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 etc.), inclusiv la subiecții supraponderali sau obezi. Prevalența malnutriției variază de la 4% la 10% la populația vârstnică din comunitate, de la 15% la 38% la bătrânii instituționalizați și de la 30% la 70% la cei spitalizați. Scopul studiului dat a constat în evaluarea stării de nutriție a persoanelor în etate instituționalizate și stabilirea unor corelații dintre factorii determinanți ai malnutriției cu sindromul de fragilitate. Studiul de tip epidemiologic, parte componentă a proiectului 20.80009.8007.25 „Fragilitatea: diagnosticul și profi laxia în coraportul problemelor medicopsihosociale ale vârstnicului vulnerabil”, a inclus 50 de pacienți instituționalizați în Azilul republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Toate persoanele au fost examinate prin evaluarea geriatrică complexă, aprobată prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 619 din 07.09.2010. Conform rezultatelor, atât malnutriția, cât și riscul de malnutriție au avut frecvență înaltă la persoanele vârstnice instituționalizate. Dintre factorii determinanți ai malnutriției cea mai înaltă asociere au avut-o numărul maladiilor concomitente, funcționalitatea diminuată a vârstnicilor, prezența sindromului de depresie și a dereglărilor cognitive. Totodată, sindromul de malnutriție a corelat cu criteriile de fragilitate, dar și cu gradul de severitate a fragilității bătrânilor instituționalizațI.

Referințe

1. Hazzard's Geriatric Medicine and Gerontology, Seventh Edition. 2017. p.612.

2. Недостаточность питания у лиц пожилого и старческого возраста. Клинические рекомендации. г. 2020. с. 8.

3. Agarwal E., Miller M., Yaxley A., Isenring E. Malnutrition in the elderly: a narrative review. Maturitas. 2013, 76(4), p. 296-302. https://doi.org/10.1016/j.maturitas.2013.07.013

4. Volkert D., Beck A.M., Cederholm T. et al. ESPEN guideline on clinical nutrition and hydration in geriatrics. Clin Nutr. 2018, 38(1), p. 10-47. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2018.05.024

5. Ishfaq R., Pramil T., Sarabmeet S.L. Malnutrition among elderly a multifactorial condition to fl ourish: Evidence from a cross-sectional study. Clinical Epidemiology and Global Health. Volume 8, Issue 1, March 2020, p. 91-95. https://doi.org/10.1016/j.cegh.2019.05.001

6. Boulos C., Salameh P., Barberger-Gateau P. Factors associated with poor nutritional status among community dwelling lebanese elderly subjects living in rural areas: results of the Amel study. J Nutr Health Aging. 2014, 18(%), p. 487-494. https://doi.org/10.1007/s12603-014-0463-y

7. Bakhtiari A., Pourali M. & Omidvar S. Nutrition assessment and geriatric associated conditions among community dwelling Iranian elderly people. BMC Geriatr 20, 278 (2020). Disponibil pe: https://doi.org/10.1186/s12877-020-01668-8

8. Hébuterne X., Alex E., Raynaud-Simon A., Vellas B. Traité de nutrition de la personne âgée. Paris. Springer-Verlag. 2009, 303 p. https://doi.org/10.1007/978-2-287-98117-3

9. Torres M.J., Dorigny B., Kuhn M., Berr C. et al. Nutritional Status in Community-Dwelling Elderly in France in Urban and Rural Areas. PLoS ONE 9(8), 2014: e105137. Disponibil pe: https://doi.org/10.1371/journal.pone.0105137

10. Granic A., Mendoça N., Hill T.R., Jagger C. et al. Nutrition in the very old. Nutrients. 2018, 10(3) Disponibil pe:

https://doi.org/10.3390/nu10030269

11. Streicher M., van Zwienen-Pot J., Bardon L. et al. Determinants of Incident Malnutrition in CommunityDwelling Older Adult. J Am Geriatr Soc. 2018. Disponibil pe: https://doi.org/10.1111/jgs.15553

12. Haute Autorité de Santé. Diagnostic de la dénutrition de l'enfant et de l'adulte. Saint-Denis La Plaine. HAS, 2019.

13. Cederholm T., Barazzoni R., Austin P., Ballmer P., Biolo G., Bischoff S.C. et al. ESPEN guidelines on defi nitions and terminology of clinical nutrition. Clin Nutr. 2017, 36: p.49-64. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2016.09.004

14. Martínez-Reig M., Gómez-Arnedo L., Alfonso-Silguero S., Juncos-Martínez G., Romero L., Abizanda P. Nutritional risk, nutritional status and incident disability in older adults. The FRADEA study. J Nutr Health Aging. 2014, 18. P. 270-276. https://doi.org/10.1007/s12603-013-0388-x

15. Buys D.R., Roth D.L., Ritchie C.S. et al. Nutritional risk and body mass index predict hospitalization, nursing home admissions, and mortality in communitydwelling older adults: results from the UAB Study of Aging with 8.5 years of follow-up. J Gerontol Biol A Sci Med Sci. 2014, 69. p. 1146-1153. https://doi.org/10.1093/gerona/glu024

16. Kaiser M.J. et al. Frequency of malnutrition in older adults: A multinational perspective using the mini nutritional assessment. J Am Geriatr Soc. 2010; 58. p. 1734-38. https://doi.org/10.1111/j.1532-5415.2010.03016.x

17. Morisod J. Dénutrition de la personne âgée. Rev Med Suisse, 2011, 7. p. 209-211.

https://doi.org/10.53738/REVMED.2011.7.279.0209

18. Rubenstein L.Z., Harker J.O., Antoni S. et al. Screening for undernutrition in geriatric practice: developing the short-form mini-nutritional assessment (MNA-SF). J Gerontol A Biol Sci Med Sci. Series A, Volume 56, Issue 6, 2001, p. M366-M372. https://doi.org/10.1093/gerona/56.6.M366

19. Katz, S. Assessing self-maintenance: Activities of daily living, mobility and instrumental activities of daily living. In: JAGS, 31(12), 1983, p. 721-726. https://doi.org/10.1111/j.1532-5415.1983.tb03391.x

20. Lawton M.P., Brody E.M. Assessment of older people: Self-maintaining and instrumental activities of daily living. In: The Gerontologist. 1969, 9(3), p. 179-186. https://doi.org/10.1093/geront/9.3_Part_1.179

21. Tinetti M.E., Williams T.F., Mayewski R. Fall Risk Index for elderly patients based on number of chronic disabilities. In: Am. J. Med. 1986, 80, p. 429-434. https://doi.org/10.1016/0002-9343(86)90717-5

22. Folstein M.F., Folstein S.E., McHugh P.R. "Mini-mental state: A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician." In: J. Psychiatr Res., 1975, 12, p. 189-198. https://doi.org/10.1016/0022-3956(75)90026-6

23. Hamilton M. A rating scale for depression. In: J. Neurol. Neurosurg Psychiatry. 1960, 23, p. 56-62. https://doi.org/10.1136/jnnp.23.1.56

24. https://sppbguide.com/

25. Fried L.P., Tangen C.M., Walston J. et al. Frailty in Older Adults: Evidence for a Phenotype. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001, 56, p. 146-156. https://doi.org/10.1093/gerona/56.3.M146

26. Rockwood K., Song X., MacKnight C., Bergman H. et al. A global clinical measure of fi tness and frailty in elderly people. CMAJ, 173 (5), 2005, p. 489-495. https://doi.org/10.1503/cmaj.050051

27. Landi F., Russo A., Liperoti R. et al. Midarm muscle circumference, physical performance and mortality: results from the aging and longevity study in the Sirente geographic area [ilSIRENTE study]. Clin Nutr. 2010, 29, p. 441-447. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2009.12.006

28. Kurkcua M., Meijerb R.I., Lonterman S.L. et al. The association between nutritional status and frailty characteristics among geriatric outpatients. Clinical Nutrition ESPEN. Volume 23, 2018, p. 112-116. https://doi.org/10.1016/j.clnesp.2017.11.006

29. Masanori I., Motokawa K., Watanabe Y. et al. A Two-Year Longitudinal Study of the Association between Oral Frailty and Deteriorating Nutritional Status among Community-Dwelling Older Adults. J. Environ. Res. Public Health. 2021, 18(1), 213. Disponibil pe: https://doi.org/10.3390/ijerph18010213

Descărcări

Publicat

23.06.2026

Număr

Nr. 2(89) (2021)

Secțiune

Articole

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Soric, G. et al. 2026. Statusul nutrițional și factorii determinanți ai malnutriției la persoanele vârstnice instituționalizate. Date provizorii. Public Health Economy and Management in Medicine. 2(89) (Jun. 2026), 21–25.