Evaluarea tulburărilor funcționale în fenotipul de fragilitate la vârstnici, date provizorii

Autori

Cuvinte cheie:

fragilitate, vârstnic, funcţionalitate

Rezumat

Procesul continuu de îmbătrânire este un fenomen demografic comun tuturor țărilor, ponderea persoanelor vârstnice crește în fiecare an. Calitatea vieții populației vârstnice este însoțită de un declin fizic, cognitiv și senzorial, care determină limitarea mobilității fizice cu afectarea funcționalității la acest grup de persoane. În cadrul proiectului instituțional 20.80009.8007.25 „Fragilitatea: diagnosticul și profilaxia în coraportul problemelor medico-psiho-sociale ale vârstnicului vulnerabil”, s-a propus evaluarea tulburărilor funcționale în fenotipul de fragilitate la persoanele vârstnice. Studiul de tip epidemiologic a fost efectuat pe un grup de 188 de vârstnici, divizați în trei loturi pe baza criteriilor de fragilitate Fried: lotul I (fragili) – 53,19%, lotul II (prefragili) – 26,06% și lotul III (robuști) – 20,74%. Toți participanții au fost examinați conform evaluării geriatrice complexe, criteriile de fragilitate Fried, scorul Gröningen, The Short Physical Performance Battery, SARC-F și scala geriatrică de depresie. Au fost utilizate următoarele metode statistice pentru mărirea gradului de obiectivitate - de tip analiză corelaţională, iar pentru evaluarea dereglărilor de mobilitate în funcție de tipul de fragilitate s-a efectuat analiza clusteriană a k-mediilor care a evidențiat asocierea manifestărilor clinice (apreciate calitativ – absenţă/prezenţă: 0/1 și cantitativ) prin repartiţia acestora în 3 clustere: (1) cu fragilitate fizică și cognitivă sporită, (2) cu fragilitate fizică moderată și (3) cluster „funcțional înalt”. Fragilitatea cuprinde aspecte multidimensionale și are o prevalență crescută în rândul vârstnicilor. Datele obținute au elucidat corelații pozitive și negative cu diverși biomarkeri, sindroame și scoruri geriatrice, ceea ce sugerează fragilitate fizică, cognitivă și socială cu diminuarea autonomiei și instalarea dependenței la vârstnicii incluși în studiu. Cuvinte-cheie: fragilitate, vârstnic, funcționalitate.

Referințe

1. Bieniek J., Wilczyński K., Szewieczek J. Fried frailty phenotype assessment components as applied to geriatric in patients. In: Clin Interv Aging. 2016;11:453-459. https://doi.org/10.2147/CIA.S101369

2. Bülow J., Ulijaszek S.J., Holm L. Rejuvenation of the term sarcopenia. In: J Appl Physiol. 2019;126(1):255-256. https://doi.org/10.1152/japplphysiol.00400.2018

3. Checa-López M., Oviedo-Briones M., Pardo-Gómez A., et al. FRAILTOOLS consortium. FRAILTOOLS study protocol: a comprehensive validation of frailty assessment tools to screen and diagnose frailty in different clinical and social settings and to provide instruments for integrated care in older adults. In: BMC Geriatr. 2019;19(1):86. https://doi.org/10.1186/s12877-019-1042-1

4. Collerton J., Martin-Ruiz C., Davies K. et al. Frailty and the role of inflammation, immune senescence and cellular ageing in the very old: cross-sectional findings from the Newcastle 85+ study. In: Mech. Ageing Day. 2016;133(6):456-466. https://doi.org/10.1016/j.mad.2012.05.005

5. Cruz-Jentoft A.J., Bahat G., Bauer J. et al. Sarcopenia: revised European consensus on definition and diagnosis. In: Age Ageing. 2019;48(4):601. https://doi.org/10.1093/ageing/afz046

6. Curtis E.A., Comiskey C., Dempsey O. Importance and use of correlational research. In: Nurse Res. 2016;23(6):20-25. https://doi.org/10.7748/nr.2016.e1382

7. Ćwirlej-Sozańska A., Sozański B., Wiśniowska-Szurlej A. et al. An assessment of factors related to disability in ADL and IADL in elderly inhabitants of rural areas of south-eastern Poland. In: Ann Agric Environ Med. 2018; 25(3):504-511. https://doi.org/10.26444/aaem/81311

8. Fried L.P, Ferrucci L., Darer J. et al. Untangling the concepts of disability, frailty, and comorbidity: implications for improved targeting and care. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2004;59(3):255-263. https://doi.org/10.1093/gerona/59.3.M255

9. Fried L.P., Tangen C.M., Walston J. et al. Cardiovascular Health Study Collaborative Research Group. Frailty in older adults: evidence for a phenotype. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001;56(3):146-156. https://doi.org/10.1093/gerona/56.3.M146

10. Furtado G.E., Patrício M., Loureiro M. et al. Physical frailty and health outcomes of fitness, hormones, psychological and disability in institutionalized older women: an exploratory association study. In: Women & Health. 2020;60(2):140-155. https://doi.org/10.1080/03630242.2019.1621978

11. https://statistica.gov.md/newsview. php?l=ro&idc=168&id=6767

12. Kelaiditi E., Cesari M., Canevelli M. et al. Cognitive frailty: rational and definition from an (I.A.N.A./I.A.G.G.) international consensus group. In: J Nutr Health Aging. 2013;17:726-734. https://doi.org/10.1007/s12603-013-0367-2

13. Larner A.J. Mini-Mental State Examination: diagnostic test accuracy study in primary care referrals. In: Neurodegener Dis Manag. 2018;8(5):301-305. 14. Liu L.K., Guo C.Y., Lee W.J. et al. Subtypes of physical frailty: Latent class analysis and associations with clinical characteristics and outcomes. In: Sci Rep. 2017;7:46417. https://doi.org/10.2217/nmt-2018-0018

15. Majnarić L.T., Bekić S., Babič F. et al. Cluster Analysis of the Associations among Physical Frailty, Cognitive Impairment and Mental Disorders. In: Med Sci Monit. 2020;26:924281. https://doi.org/10.12659/MSM.924281

16. Malmstrom T.K., Miller D.K., Simonsick E.M. et al. SARC-F: a symptom score to predict persons with sarcopenia at risk for poor functional outcomes. In: J Cachexia Sarcopenia Muscle. 2016;7(1):28-36. 17. Marzetti E., Calvani R., Tosato M. et al. Sarcopenia: an overview. Aging Clin Exp Res. 2017;29(1):11-17. https://doi.org/10.1007/s40520-016-0704-5

18. Mijnarends D.M., Luiking Y.C., Halfens R.J.G. et al. Muscle, health and costs: a glance at their relationship. In: J Nutr Health Aging. 2018;22(7):766-773. https://doi.org/10.1007/s12603-018-1058-9

19. Morley J.E, Vellas B., van Kan G.A. et al. Frailty consensus: a call to action. In: J Am Med Dir Assoc. 2013;14(6):392-397. https://doi.org/10.1016/j.jamda.2013.03.022

20. Rivan N.F.M., Singh D.K.A., Shahar S. et al. Cognitive frailty is a robust predictor of falls, injuries, and disability among community-dwelling older adults. In: BMC Geriatr. 2021;21:593-606. https://doi.org/10.1186/s12877-021-02525-y

21. Rivolta M.W., Aktaruzzaman M., Rizzo G. et al. Evaluation of the Tinetti score and fall risk assessment via accelerometry-based movement analysis. In: Artif Intell Med. 2019;95:38-47. https://doi.org/10.1016/j.artmed.2018.08.005

22. Rockwood K., Song X., MacKnight C. et al. A global clinical measure of fitness and frailty in elderly people. In: CMAJ. 2005;173(5):489-495. https://doi.org/10.1503/cmaj.050051

23. Solfrizzi V., Scafato E., Seripa D. et al. Italian Longitudinal Study on Aging Working Group (2017). Reversible cognitive frailty, dementia, and all-cause mortality. The Italian longitudinal study on aging. In: J of the Am Med Dir Ass. 2017;18(1):89.e1-89.e8.

24. Welsh T.J., Gordon A.L., Gladman J.R. Comprehensive geriatric assessment-a guide for the non-specialist. In: Int J Clin Pract. 2014;68(3):290-293. https://doi.org/10.1111/ijcp.12313

Descărcări

Publicat

20.04.2026

Număr

Nr. 2(93) (2022)

Secțiune

Articles

Licență

Creative Commons License

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]
Lupascu-Volentir, F. et al. 2026. Evaluarea tulburărilor funcționale în fenotipul de fragilitate la vârstnici, date provizorii. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2(93) (Apr. 2026), 23–28.

Articole similare

Puteți, de asemenea, începeți o căutare avansată de similaritate pentru acest articol.