Statutul cognitiv și neurosenzorial ca determinante a fragilității la vârstnici

Ana Popescu; Felicia Lupascu-Volentir; Gabriela Soric; Anatolie Negara; Ana Popa; Elena Coșciug

doi:10.52556/2587-3873.2022.2(93).05

Statutul cognitiv și neurosenzorial ca determinante a fragilității la vârstnici

Autori

Ana Popescu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2405-9125
Felicia Lupascu-Volentir Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-6380-4733
Gabriela Soric Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-5314-2270
Anatolie Negara Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-8973-7310
Ana Popa Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-2112-2165
Elena Coșciug Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-1776-8679

DOI:

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2022.2(93).05

Cuvinte cheie:

vârstnic, fragilitate, statut cognitiv, neurosenzorial

Rezumat

Dereglările cognitive reprezintă o importantă problemă de sănătate publică din cauza incidenței înalte pe fundalul procesului de îmbătrânire și sindromului de fragilitate. Pe lângă declinul fizic se atestă un declin cognitiv și neurosenzorial care determină scăderea autonomiei, limitarea performanței fizice cu afectarea funcționalității la acest grup de vârstnici. Scopul studiului dat a constat în evaluarea rezultatelor provizorii ale tulburărilor cognitive și neurosenzoriale pe fundalul sindromului de fragilitate și stabilirea unor corelații dintre factorii determinanți la persoanele vârstnice. Studiul de tip epidemiologic, descriptiv, transversal a fost realizat în perioada în perioada noiembrie 2020 – august 2022 pe un lot de studiu de 400 de vârstnici, cu media de vârstă 72,70±0,30 ani, divizați în trei grupuri de vârstă în dependență de criteriile screeningului de fragilitate Fried: grup I (fragili) – 179 (44,75%) de cazuri, grup II (pre-fragili) – 115 (28,75%) cazuri și grup III (robuști) – 106 (26,5%) cazuri. Ulterior, toți participanții au fost examinați conform evaluării geriatrice complexe (Scorul Katz, Lawton, Tinetti, MMSE, Hamilton). Sindromul de fragilitate a fost stabilit conform următoarelor criterii: screeningul de fragilitate Fried, scorul Gröningen(GFI), performanța fizică - The Short Physical Performance Battery(SPPB), sarcopenia - SARC-F, statutul nutrițional – MNA și depresia – Scala geriatrică de depresie(SGD). Datele obținute au relevat o frecvență înaltă a sindromului de fragilitate la vârstnici, inclusiv corelații pozitive și negative cu diverse scoruri geriatrice, ceea ce sugerează tipul de fragilitate fizică, cognitivă și senzorială cu scăderea autonomiei și instalarea dependenței la vârstnicii incluși în studiu. Această categorie de populaţie reprezintă un grup cu o vulnerabilitate crescută, asociat cu un declin fizic și cognitiv.

Referințe

1. Ellison J.M. A 60-year-old woman with mild memory impairment: review of mild cognitive impairment. JAMA, 2008, 300:1566-1574. https://doi.org/10.1001/jama.300.9.jrr80008

2. Amato M.P., Portaccio E. Clinical outcome measures in multiple sclerosis. Journal of the Neurological Sciences, 2017, p. 22-118.

3. Lopez O.L., Kuller L.H., Becker J.T. et al. Incidence of dementia in mild cognitive impairment in the cardiovascular health study cognition study. Arch Neurol, 2007, 64:416-420. https://doi.org/10.1001/archneur.64.3.416

4. Bülow J., Ulijaszek S.J., Holm L. Rejuvenation of the term sarcopenia. In: J Appl Physiol. 2019;126(1):255-256. https://doi.org/10.1152/japplphysiol.00400.2018

5. Брунова С.Н., Лебедева Л.А. КОГНИТИВНЫЕ НАРУШЕНИЯ ПОЖИЛОГО И СТАРЧЕСКОГО ВОЗРАСТА. Международный научный вестник, 2015, Nr. 6.

6. Dale W., Hougham G.W., Hill E.K., Sachs G.A. High interest inscreening and treatment for mild cognitive impairment in older adults: A pilot study. J Am Geriatr Soc, 2016, 54:1388-1394. https://doi.org/10.1111/j.1532-5415.2006.00852.x

7. Ćwirlej-Sozańska A., Sozański B., Wiśniowska-Szurlej A. et al. An assessment of factors related to disability in ADL and IADL in elderly inhabitants of rural areas of south-eastern Poland. In: Ann Agric Environ Med. 2018; 25(3):504-511. https://doi.org/10.26444/aaem/81311

8. Rivolta M.W., Aktaruzzaman M., Rizzo G. et al. Evaluation of the Tinetti score and fall risk assessment via accelerometry-based movement analysis. In: Artif Intell Med. 2019;95:38-47. https://doi.org/10.1016/j.artmed.2018.08.005

9. Larner A.J. Mini-Mental State Examination: diagnostic test accuracy study in primary care referrals. In: Neurodegener Dis Manag. 2018;8(5):301-305. https://doi.org/10.2217/nmt-2018-0018

10. Bieniek J., Wilczyński K., Szewieczek J. Fried frailty phenotype assessment components as applied to geriatric in patients. In: Clin Interv Aging. 2016;11:453-459. https://doi.org/10.2147/CIA.S101369

11. Checa-López M., Oviedo-Briones M., Pardo-Gómez A. et al. FRAILTOOLS consortium. FRAILTOOLS study protocol: a comprehensive validation of frailty assessment tools to screen and diagnose frailty in different clinical and social settings and to provide instruments for integrated care in older adults. In: BMC Geriatr. 2019;19(1):86. https://doi.org/10.1186/s12877-019-1042-1

12. Liu L.K., Guo C.Y., Lee W.J. et al. Subtypes of physical frailty: Latent class analysis and associations with clinical characteristics and outcomes. In: Sci Rep. 2017;7:46417. https://doi.org/10.1038/srep46417

13. Fried L.P., Tangen C.M., Walston J et al. Frailty in Older Adults: Evidence for a Phenotype. In: J. Gerontol. A Biol. Sci. Med. Sci., 2001, 56, p. 146-156. https://doi.org/10.1093/gerona/56.3.M146

14. Agarwal E., Miller M., Yaxley A., Isenring E. Malnutrition in the elderly: a narrative review. Maturitas 2013;76(4), p. 296-302. https://doi.org/10.1016/j.maturitas.2013.07.013

15. Torres MJ., Dorigny B., Kuhn M., Berr C. et al. Nutritional Status in Community-Dwelling Elderly in France in Urban and Rural Areas. PLoSONE 9(8), 2014: e105137. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0105137

16. https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6767

17. Lawton M.P., Brody E.M. Assessment of older people: Self-maintaining and instrumental activities of daily living. In: The Gerontologist, 1969, 9(3), p. 179-186. https://doi.org/10.1093/geront/9.3_Part_1.179

18. Folstein M.F., Folstein S.E., McHugh P.R. "Mini-mental state: A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician." In: J. Psychiatr Res., 1975, 12, p. 189-198. https://doi.org/10.1016/0022-3956(75)90026-6

19. Haute Autorité de Santé. Diagnostic de la dénutrition de l'enfant et de l'adulte. Saint-Denis La Plaine. HAS, 2019.

20. Kelaiditi E., Cesari M., Canevelli M. et al. Cognitive frailty: rational and definition from an (I.A.N.A./I.A.G.G.) international consensus group. In: J Nutr Health Aging. 2013;17:726-734. https://doi.org/10.1007/s12603-013-0367-2

21. Boulos C., Salameh P., Barberger-Gateau P. Factors associated with poor nutritional status among community dwelling lebanese elderly subjects living in rural areas: results of the Amel study. J Nutr Health Aging. 2014;18(%), p. 487-494. https://doi.org/10.1007/s12603-014-0463-y

22. Kurkcua M., Meijerb R.I., Lonterman S.L. et al. The association between nutritional status and frailty characteristics among geriatric outpatients. Clinical Nutrition ESPEN. Volume 23, 2018, p. 112-116. https://doi.org/10.1016/j.clnesp.2017.11.006

23. Masanori I., Motokawa K., Watanabe Y. et al. A TwoYear Longitudinal Study of the Association between Oral Frailty and Deteriorating Nutritional Status among Community-Dwelling Older Adults. J. Environ. Res. Public Health. 2021, 18(1), 213. https://doi.org/10.3390/ijerph18010213

24. Skoog I., Gustafson D. Clinical trials for primary prevention in dementia. //In: "Dementia therapeutic research". K.Rockwood, S.Gauthier (eds). -London a New York: Taylor a Francis.2006.P.189-212. https://doi.org/10.4324/9780203340653_chapter_16

Descărcări

Publicat

20.04.2026

Număr

Nr. 2(93) (2022)

Secțiune

Articole

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Popescu, A. et al. 2026. Statutul cognitiv și neurosenzorial ca determinante a fragilității la vârstnici. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2(93) (Apr. 2026), 29–35. DOI:https://doi.org/10.52556/2587-3873.2022.2(93).05.