Patologia hepatică şi cea gastrointestinală în relație cu sindromul de fragilitate la pacienții vârstnici: studiu transversal

Ana Popescu; Gabriela Soric; Ana Popa; Adriana Botezatu; Nicolae Bodrug; Anatolie Negara

doi:10.52556/2587-3873.2025.1(103).07

Patologia hepatică şi cea gastrointestinală în relație cu sindromul de fragilitate la pacienții vârstnici: studiu transversal

Autori

Ana Popescu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2405-9125
Gabriela Soric Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-5314-2270
Ana Popa Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-2112-2165
Adriana Botezatu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-8646-5460
Nicolae Bodrug Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-0295-1574
Anatolie Negara Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-8973-7310

DOI:

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2025.1(103).07

Cuvinte cheie:

patologie hepatică și gastrointestinală, sindromde fragilitate, vârstnic

Rezumat

Procesul de îmbătrânire implică o multitudine de modificări fiziologice de vârstă și dezvoltarea unor sindroame geriatrice, printre care sindromul de fragilitate (SF) – un sindrom geriatric complex caracterizat prin creșterea vulnerabilității, frecvent întâlnit la persoanele în vârstă de peste 65 de ani. Cercetările asupra diferitor cauze ale SF demonstrează multitudinea factorilor implicați în evoluția fragilității la vârstnici, inclusiv patologia hepatică și gastrointestinală în acest grup de populație. Studiul descriptiv transversal a inclus 613 pacienți internați în secțiile de Geriatrie nr. 1 și nr. 2 ale Spitalului Clinic de Recuperare și Îngrijiri Cronice din municipiul Chișinău, în perioada 2020–2023. Toți pacienții au fost examinați consecutiv pe măsura internării în secțiile de geriatrie, cu acordul pacientului de participare în studiu, au fost examinați prin evaluarea geriatrică complexă (EGC), ce include examenul clinic, de laborator și evaluarea geriatrică standardizată (scoruri). Sindromul de fragilitate a fost stabilit în baza criteriilor screening de fragilitate Fried, respondenții au fost clasificați în robuşti, pre-fragili şi fragili. Grupul de vârstnici fragili a prezentat o pondere mai mare a patologiei hepatice și gastrointestinale – 46,97%, urmat de grupul de vârstnici pre-fragili și robuști, comorbiditatea prezentând o particularitate a populației geriatrice. Patologiile hepatogastrice cele mai frecvente atestate în lotul de studiu au fost pancreatita cronică, urmată de gastrita cronică și hepatita cronică, reprezentând un factor de risc pentru evoluția SF la vârstnici.

Referințe

NEGARĂ A., ŞORIC G., COŞCIUG E., POPESCU A., POPA A., STOICOVA I. Sindromul de fragilitate la persoanele vârstnice: sinteza literaturii. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2020, nr. 1(83): 31-36.

2. ŞORIC G., POPESCU A., COŞCIUG E., POPA A., NEGARĂ A., BODRUG N. Fragilitatea vârstnicului - aspect multidimensional. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2020; 3(85): 21-25.

3. FRIED L.P., TANGEN C.M., WALSTON J. et al. Cardiovascular Health Study Collaborative Research Group. Frailty in older adults: evidence for a phenotype. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001;56(3):146-156. https://doi.org/10.1093/gerona/56.3.M146

4. FRIED L.P, FERRUCCI L., DARER J. et al. Untangling the concepts of disability, frailty, and comorbidity: implications for improved targeting and care. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2004;59(3):255-263. https://doi.org/10.1093/gerona/59.3.M255

5. FRIED L.P., TANGEN C.M., WALSTON J. et al. Cardiovascular Health Study Collaborative Research Group. Frailty in older adults: evidence for a phenotype. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001;56(3):146-156. https://doi.org/10.1093/gerona/56.3.M146

6. ТКАЧЕВА О.Н., РУНИХИНА Н.К., КОТОВСКАЯ Ю.В. и др. Ведение пациентов со старческой астенией в первичном звене здравоохранения. Учебное пособие для врачей - М.: Изд-во РАМН, 2016.

7. NEGARĂ, A., BLAJA-LISNIC, N., MANIUC, O., LUPAȘCUVOLENTIR, F. et al. Compendium de geriatrie, 2014, 360 p.

8. HALTER J.B., OUSLANDER J.G., TINETTI M.E., STUDENSKI S. et al. Hazzard's Geriatric Medicine and Gerontology, 7th edition.

9. DUMIC I., NORDIN T., JECMENICA M. et al. Review Article Gastrointestinal Tract Disorders in Older Age. In: Canadian Journal of Gastroenterology and Hepatology. 2019, Article ID 6757524, 19 pages. https://doi.org/10.1155/2019/6757524

10. LOPEZ C., BLASCO M. A. et al. "Thehallmarksofaging" Cell, vol.153, no.6, pp.1194-1217, 2013. https://doi.org/10.1016/j.cell.2013.05.039

11. BHUTTOAND A., MORLEY J.E., "Theclinical significanceofgas trointestinal changes with aging". Current Opinion in Clinical Nutrition & Metabolic Care, vol.11, no. 5, pp. 651-660, 2008. https://doi.org/10.1097/MCO.0b013e32830b5d37

12. WELSH T.J., GORDON A.L., GLADMAN J.R. Comprehensive geriatric assessment-a guide for the nonspecialist. In: Int J Clin Pract. 2014;68(3):290-293. https://doi.org/10.1111/ijcp.12313

13. DRUBBEL I., BLEIJENBERG N. et al. Identifying frailty: do the Frailty Index and Groningen Frailty Indicator cover different clinical perspectives? a cross-sectional study. In: BMC Fam Pract. 2013; 14: 64. https://doi.org/10.1186/1471-2296-14-64

14. KENIG J., RICHTER P., ZYCHIEWICZ B., OLSZEWSKA U. Vulnerable Elderly Survey 13 as a screening method for frailty in Polish elderly surgical patient--prospective study. In: Pol Przegl Chir. 2014; 86(3): 126-131. https://doi.org/10.2478/pjs-2014-0024

15. RAMÍREZ-VÉLEZ R., LÓPEZ SÁEZ DE ASTEASU M, MORLEY J.E. et al. Performance of the Short Physical Performance Battery in Identifying the Frailty Phenotype and Predicting Geriatric Syndromes in Community-Dwelling Elderly. In: J Nutr Health Aging. 2021; 25: 209-217. https://doi.org/10.1007/s12603-020-1484-3

16. MORLEY J.E, VELLAS B., VAN KAN G.A. et al. Frailty consensus: a call to action. In: J Am Med Dir Assoc. 2013;14(6):392-397. https://doi.org/10.1016/j.jamda.2013.03.022

17. FRIED L.P, FERRUCCI L., DARER J. et al. Untangling the concepts of disability, frailty and comorbidity: implications for improved targeting and care. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2004;59(3):255-263. https://doi.org/10.1093/gerona/59.3.M255

18. COLLERTON J., MARTIN-RUIZ C., DAVIES K. et al. Frailty and the role of inflammation, immune senescence and cellular ageing in the very old: cross-sectional findings from the Newcastle 85+ study. In: Mech. Ageing Day. 2016;133(6):456-466. https://doi.org/10.1016/j.mad.2012.05.005

19. BACHMANN M.C., BELLALTA S., BASOALTO R. et al. The Challenge by Multiple Environmental and Biological Factors Induce Inflammation in Aging: Their Role in the Promotion of Chronic Disease. In: Front Immunol, 2020; 11: 570083. https://doi.org/10.3389/fimmu.2020.570083

20. CASTELLANA F., LAMPIGNANO L., BORTONE I. et al. Physical Frailty, Multimorbidity and All-Cause Mortality in an Older Population From Southern Italy: Results From the Salus in Apulia Study. In: J Am Med Dir Assoc, 2021; 22(3): 598-605. https://doi.org/10.1016/j.jamda.2020.12.026

21. CURTIS E.A., COMISKEY C., DEMPSEY O. Importance and use of correlational research. In: Nurse Res. 2016;23(6):20-25. https://doi.org/10.7748/nr.2016.e1382

Descărcări

Publicat

10.01.2026

Număr

Nr. 1(103) (2025)

Secțiune

Articole

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Popescu, A. et al. 2026. Patologia hepatică şi cea gastrointestinală în relație cu sindromul de fragilitate la pacienții vârstnici: studiu transversal. Public Health Economy and Management in Medicine. 1(103) (Jan. 2026), 53–58. DOI:https://doi.org/10.52556/2587-3873.2025.1(103).07.