Miliaria cristalina în cursul unei hipotiroidii severe – caz clinic

Autori

  • Olga Clipii Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
  • Inga Cebotari IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
  • Natalia Porcereanu IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
  • Zinaida Alexa IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” https://orcid.org/0009-0003-4221-0719

Rezumat

Miliaria reprezintă un grup de patologii caracterizate prin erupții cutanate eterogene, cauzate de blocarea canalelor sudoripare, ceea ce duce la scurgerea transpirației ecrine în epidermă sau dermă. Există trei tipuri de bază de miliaria, în funcție de adâncimea la care se produce obstrucția canalului sudoripar: miliaria cristalina, rubra și profunda. În miliaria cristalina, obstrucția ductală este cea mai superficială, având loc în stratul cornos. Din punct de vedere clinic, această formă a bolii produce vezicule minuscule, fragile, limpezi. Factorii care pot determina apariția miliariei cristalina includ imaturitatea ducturilor ecrine, acoperirea ocluzivă a pielii (plasturi), haine din material sintetic, condiții calde și umede, lipsa aclimatizării, febra înaltă, tipul 1 de pseudohipoaldosteronism și expunerea la razele UV. De asemenea, în literatura medicală sunt descrise câteva cazuri de apariție a miliariei cristalina pe fundalul hipotiroidiei severe la copii. Hormonii tiroidieni sunt reglatori importanți ai homeostaziei epidermale. În cazurile de hipotiroidism, pielea devine aspră și acoperită cu scuame fine, în special pe extremități, iar efectul asupra glandelor sudoripare este reducerea transpirației și apariția xerozei. Examenul histologic va evidenția subțierea epidermei și hiperkeratoză. Scopul lucrării este de a examina tabloul cutanat al miliariei cristalina, o dermatoză asociate disfuncției tiroidiene. Caz clinic Prezentăm un caz de miliaria cristalina apărută la o pacientă în vârstă de 25 de ani cu sindrom Down, internată în clinica de endocrinologie din cauza unei hipotiroidii severe primar depistate, decompensate, cu mixedem sever și poliserozită (efuziune cardiacă, pleurezie și ascită). În a zecea zi de tratament în clinică au apărut erupții sub formă de vezicule superficiale, semitransparente, de dimensiuni de 1-2 mm în diametru, asemănătoare cu „picături de ploaie”, nepruriginoase. Elementele erau diseminate preponderent în regiunea trunchiului, gâtului, abdomenului și mai puțin la nivelul coapselor, fără semne inflamatorii ale tegumentelor adiacente, pacienta fiind afebrilă. Erupțiile cutanate s-au rezolvat spontan la a 3-a zi de la debut, fără o intervenție medicală specifică, cu restabilirea aspectului inițial al tegumentelor implicate. Discuții Apariția miliariei cristalina la 10 zile de tratament poate fi interpretată drept o consecință a deficitului hormonal îndelungat, dar și ca un rezultat a terapiei de substituție și reapariția efectului de stimulare a transpirației a hormonilor tiroidieni după o perioadă lungă de hipotiroidism decompensat. În literatură sunt descrise cazuri de miliaria pe fundalul hipotiroidismului la copii, însă aceasta practic nu se descrie la adulți cu această patologie. Concluzii Deficitul de hormoni tiroidieni, care sunt nemijlocit implicați în homeostazia epidermală, poate cauza manifestări cutanate, cum este miliaria cristalina în cazul prezentat, prin acțiuni directe sau indirecte asupra pielii. Miliaria cristalina reprezintă o patologie rară, benignă, autolimitantă, care se rezolvă de sine stătător fără intervenție medicală specific.

Descărcări

Publicat

14.04.2026

Cum cităm

[1]
Clipii, O. et al. 2026. Miliaria cristalina în cursul unei hipotiroidii severe – caz clinic. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. (Apr. 2026), 23–24.