Insuficiența cardiacă și boala hepatică: interacțiuni cardiohepatice
DOI:
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2025.2(104).27Keywords:
insuficienţă cardiacă, hepatopatie congestivă, hepatită ischemică, sindrom cardiohepaticAbstract
Insuficiența cardiacă (IC) este un sindrom clinic complex ce afectează mai multe organe, inclusiv ficatul. Relația inimăficat este bidirecțională și adesea subevaluată, congestia hepatică și hipoperfuzia contribuind semnificativ la morbiditate și mortalitate. Înțelegerea acestor interacțiuni este crucială pentru diagnostic și tratament. Scopul cercetării a fost de a investiga mecanismele fiziopatologice subiacente, semnificația clinică și complexitățile diagnostice asociate cu implicarea hepatică în insuficiența cardiacă. A fost efectuată o revizuire sistematică a literaturii privind legătura dintre IC și afectarea hepatică, cu accent pe hepatopatia congestivă, hepatita ischemică și interacțiunile cardio-hepatice. Presiunea venoasă centrală crescută în IC dreaptă provoacă congestie hepatică, dilatare sinusoidală, atrofie hepatocitară și fibroză (hepatopatie congestivă). În forme severe, poate apărea ciroza cardiacă. Reducerea bruscă a debitului cardiac, mai ales în IC decompensată, poate duce la hepatită ischemică (sau hipoxică acută), cu creșteri marcate ale enzimelor hepatice și prognostic nefavorabil. Activarea RAAS și SNS agravează afectarea hepatică și inflamația sistemică. Edemul intestinal și disbioza amplifică axa intestin-ficat-inimă, contribuind la cașexie și progresia bolii. Interacțiunile cardiohepatice influențează semnificativ evoluția IC. Recunoașterea precoce a disfuncției hepatice este esențială, iar o abordare multidisciplinară poate îmbunătăți prognosticul și reduce complicațiile.
References
1. GONZALES DE KOEHNE K. A., LEFKOWITCH J. H. Heart Disease and the Liver: Pathologic Evaluation. In: Gastroenterol. Clin. North Am., vol. 46, no. 2, pp. 421-435, Jun. 2017. https://doi.org/10.1016/j.gtc.2017.01.012
2. HADI El HAMZA, VINCENZO DI A. et al. Relationship between Heart Disease and Liver Disease: A Two-Way Street. In: Cells, 2020, 9(3), 567 https://doi.org/10.3390/cells9030567
3. LOUIE C. Y., PHAM M. X., DAUGHERTY TAMI J. et al. The liver in heart failure: a biopsy and explant series of the histopathologic and laboratory findings with a particular focus on pre-cardiac transplant evaluation. In: Mod. Pathol. 2015; 28(7): 932-43.
https://doi.org/10.1038/modpathol.2015.40
4. POELZL G, ESS M, MUSSNER-SEEBER C. et al. Liver dysfunction in chronic heart failure: prevalence, characteristics and prognostic significance. In: Eur J Clin Investig., 2012; 42:153-63 https://doi.org/10.1111/j.1365-2362.2011.02573.x
5. RAPPAPORT, GLISSON, HERING et al. Microscopic and Ultramicroscopic Anatomy of the Liver Into the Modern Age. In: Clin Liver Dis.,2021 Oct 29;18 (Suppl 1):76-92 https://doi.org/10.1002/cld.1145
6. ASPROMONTE N., FUMARULO I. et al. The Liver in Heart Failure: From Biomarkers to Clinical Risk. In: Int J. Mol. Sci., 2023, Oct 27;24(21):15665. https://doi.org/10.3390/ijms242115665
7. MANCO R, ITZKOVITZ S. Liver zonation. In: J Hepatol 2021, Feb;74(2):466-468. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2020.09.003
8. LAU C., B KALANTARI B., BATTS K. P. et al. The Voronoi theory of the normal liver lobular architecture and its applicability in hepatic zonation. In: Sci Rep., 2021, 29;11:9343. https://doi.org/10.1038/s41598-021-88699-2
9. HADDADIN R, ABOUJAOUDE C., TRAD G. Congestive Hepatopathy: A Review of the Literature. In: Cureus. 2024;16(4):e58766. https://doi.org/10.7759/cureus.58766
10. SESSA A., ALLAIRE M. et al., From congestive hepatopathy to hepatocellular carcinoma, how can we improve patient management? In: JHEP Rep. Innov. Hepatol., 2021, 27;3(2):100249. https://doi.org/10.1016/j.jhepr.2021.100249
11. LOUIE C. Y., PHAM M. X. et al. The liver in heart failure: a biopsy and explant series of the histopathologic and laboratory findings with a particular focus on pre-cardiac transplant evaluation. In: Mod. Pathol. 2015;28(7):932-43. doi: 10.1038/modpathol.2015.40. https://doi.org/10.1038/modpathol.2015.40
12. DAI D.F., SWANSON P. E. et al. Congestive hepatic fibrosis score: a novel histologic assessment of clinical severity. In: Mod. Pathol.,2014. Dec; 27(12):1552-8. doi: 10.1038/modpathol.2014.79. https://doi.org/10.1038/modpathol.2014.79
13. FORTEA J. I. et al., Congestive Hepatopathy. In: Int. J. Mol. Sci., 2020, 10; 21(24): 9420. https://doi.org/10.3390/ijms21249420
14. SUNDARAM V., FANG J. C. Gastrointestinal and Liver Issues in Heart Failure. In: Circulation. 2016, vol. 133, no. 17, pp. 1696-1703. https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.115.020894
13. HADI EL H., VINCENZO DI A., VETTOR R. Relationship between Heart Disease and Liver Disease: A TwoWay Street. In: Cells., 2020, 8;9(3):567. https://doi.org/10.3390/cells9030567
16. LI YL, LEE KH, CHENG AK, YU ML. Nutmeg liver. In: Abdom Radiol., 2018 May; 43(5):1275-1276. https://doi.org/10.1007/s00261-017-1283-4
17. COAKLEY V. FERGUS In: Pearls and Pitfalls in Abdomi nal Imaging Pseudotumors, Variants and Other Difficult Diagnoses, 2011, pp. 34 - 39 https://doi.org/10.1017/CBO9780511763229
18. CHUNG C., IWAKIRI Y., The lymphatic vascular system in liver diseases: its role in ascites formation. In: Clin Mol Hepatol., 2013 Jun 27;19(2): 99-104. https://doi.org/10.3350/cmh.2013.19.2.99
19. HARJOLA V-P., MULLENS W., BANASZEWSKI M., BAUERSACHS J., ROCCA H., CHIONCEL et al. Organ dysfunction, injury and failure in acute heart failure: From pathophysiology to diagnosis and manage ment. A review on behalf of the Acute Heart Failure Committee of the Heart Failure Association (HFA) of the European Society of Cardiology (ESC). In: Eur. J. Heart Fail., 2017; 19 (7):821-836. https://doi.org/10.1002/ejhf.872
20. EIPEL C., ABSHAGEN K., VOLLMAR B. Regulation of he patic blood flow: The hepatic arterial buffer response revisited. In: World J. Gastroenterol.,2010;116(48): 6046-6057. https://doi.org/10.3748/wjg.v16.i48.6046
21. SEETO R.K., FENN B., ROCKEY D.C. Ischemic hepatitis: Clinical presentation and pathogenesis. In: Am. J. Med., 2000 Aug 1;109(2):109-13. https://doi.org/10.1016/S0002-9343(00)00461-7
22. BIRRER R., TAKUDA Y., TAKARA T. Hypoxic hepatopathy: Pathophysiology and prognosis. In: Intern. Med. 2007; 46 (14):1063-1070 https://doi.org/10.2169/internalmedicine.46.0059
23. WIESE S., HOVE J., BENDTSEN F., MØLLER S. Cirrhotic cardiomyopathy: Pathogenesis and clinical relevance. In: Nat. Rev. Gastroenterol. Hepatol., 2014 Mar;11(3):177-86. https://doi.org/10.1038/nrgastro.2013.210
24. DÜMCKE C.W., MØLLER S. Autonomic dysfunction in cirrhosis and portal hypertension. In: Scand. J. Clin. Lab. Investig., 2008; 68(6):437-47. https://doi.org/10.1080/00365510701813096
25. MØLLER S., DÜMCKE C.W., KRAG A. The heart and the liver. In: Expert. Rev. Gastroenterol. Hepatol., 2009, 3(1):51-64. https://doi.org/10.1586/17474124.3.1.51
26. DESHPANDE, D. A., THERIOT, B. S., et al. β-Arrestins specifically constrain β2-adrenergic receptor signaling and function in airway smooth muscle. FASEB J., 2008, 22, 2134-2141 https://doi.org/10.1096/fj.07-102459
27. SASU D., GAVRILIUC, S., ISTRATI, V. Diabetic cardiomyopathy and diastolic heart failure. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2019, nr. 2(62), pp. 104-110. ISSN 1857-0011.
28. CHETRUS O., CALIN G, SIRBU O., SASU D., GAVRILIUC S., ISTRATI V. Influence of the cytoprotective drug meldonium on diastolic dysfunction of the myocardium. In: Mold Med J. 2022;65(1):24-28. https://doi.org/10.52418/moldovan-med-j.66-2.23.04
29. SASU D., POPESCU L., CARAUȘ A. Disfuncţia diastolică şi insuficienţa cardiacă cu fracţia de ejecţie păstrată - generalităţi fiziopatologice şi de tratament. In: Arta Medica, 2011, nr. 4(47), pp. 25-28. ISSN 1810-1852.
30. POPESCU L., CARAUȘ A., SASU D. Insuficienta cardiaca cu fracția de ejecție preservată: aspecte noi in epidemiologie, fiziopatologie şi tratament. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2020, nr. 1(65), pp. 128-139. ISSN 1857-0011.
31.WEI H, Wu J, WANG H, HUANG J, Li C, ZHANG Y, et al. Increased circulating phenylacetylglutamine concentration elevates the predictive value of cardiovascular event risk in heart failure patients. In: J Intern Med., 2023;294(4):515-530. https://doi.org/10.1111/joim.13653
32. ROGLER G., ROSANO G. The heart and the gut. In: Eur. Heart J. ,2014, vol. 35, issue 7, pages 426-430. https://doi.org/10.1093/eurheartj/eht271
33. MARTINA E. SPEHLMANN, ASHRAF Y., RANGREZ et al. Heart Failure Severity Closely Correlates with Intestinal Dysbiosis and Subsequent Metabolomic Alterations. In: Biomedicines.,2022 Mar 30;10(4):809 https://doi.org/10.3390/biomedicines10040809
34. ZABELL A., TANG W. H., Targeting the Microbiome in Heart Failure.In: Curr. Treat. Options Cardiovasc. Med., 2017 Apr19(4): 27. https://doi.org/10.1007/s11936-017-0528-4
35. KUMMEN M, MAYERHOFER C. K., VESTAD B. et al. Gut microbiota signature in heart failure defined from profiling of 2 independent cohorts. In: J Am Coll Car diol 2018; Mar 13;71(10):1184-1186. https://doi.org/10.1016/j.jacc.2017.12.057
36. KITAI T., TANG W. H.W. Gut microbiota in cardio-vascular disease and heart failure. In: Clin Sci (Lond).,2018 Jan 11; 132(1):85-91. https://doi.org/10.1042/CS20171090
37. HARTUPEE J., MANN D. L. Neurohormonal activation in heart failure with reduced ejection fraction. In: Nat. Rev. Cardiol. 2017 Jan;14(1):30- 8. https://doi.org/10.1038/nrcardio.2016.163
38. MANOLIS A. A., MANOLIS T. A., MANOLIS A. S. Neurohumoral Activation in Heart Failure. In: Int. J. Mol. Sci., 2023, 24(20), 15472 ttps://doi.org/10.3390/ijms242015472
Downloads
Published
Issue
Section
License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
