Impactul factorilor alimentari în dezvoltarea bolii de reflux gastroesofagian

Mihaela Stoica; Oxana Sirbu; Anatolie Scorpan; Valeriu Istrati; Svetlana Gavriliuc; Ghenadii Calin; Ludmila Condratchi; Alexandru Gorea

Impactul factorilor alimentari în dezvoltarea bolii de reflux gastroesofagian

Autori

Mihaela Stoica Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2986-9039
Oxana Sirbu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-1689-8831
Anatolie Scorpan Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-0255-8652
Valeriu Istrati Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-9507-367X
Svetlana Gavriliuc Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-8147-3330
Ghenadii Calin Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-3982-6603
Ludmila Condratchi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-3751-2064
Alexandru Gorea Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-1371-7097

Cuvinte cheie:

BRGE, alimentația, impact

Rezumat

În 2019, au existat 783,95 milioane de cazuri de BRGE la nivel global, iar această cifra este in continuie creștere. Studiile sugerează că aproximativ 60 – 70% dintre pacienții cu BRGE sunt hipersensibili la nutrienții alimentari, iar anumite produse se fac vinovate de apariția simptomelor caracteristice acestei boli. Am realizat un studiu cercetând articolele din bazele de date PubMed, Z-library, NCIB, Medscape, Mendeley aplicând cuvintele cheie: „factorii”, „alimentație”, „BRGE”, “impact”, ” risc’, care au fost combinate între ele. Anumite produse alimentare pot contribui la apariția simptomelor BRGE. Mecanismul de acțiune a alimentelor poate fi protectivă sau iritativă cu acțiune asupra mucoasei gastroesofagiene și cu mecanism de inhibare sau stimulare a tonusului SEI. Astfel alimentele interzise sunt: alcoolul, cafea, ciocolata, grasimile, fructee – citricele, codimentele și băuturile carbogazoase, iar cele permise sunt: alimentele bogate în proteine, legumele verzi, fructele non – citrice. BRGE în mod semnificativ afectează calitatea vieții, iar anumite alimente sunt cauza acesteia, astfel, o dietă individualizată în special una mediteraniană este recomandată pentru pacienții cu BRGE pentru a îmbunătăți controlului și prevenirea simptomelor acestei bolii.

Referințe

1. Eusebi, L., H. et al. Global prevalence of, and risk factors for, gastro.oesophageal reflux symptoms: a meta. analysis. Gut. 2018. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2016-313589

2. Scorpan, A., Istrati, V., Calin, G., Scurtu, A., Botezatu A., Bodrug, N. The epidemiology of the gastroesophageal reflux disease (gerd) in the republic of moldova. Scientific collection .Intercof. 2020, Vol. 3, P. 36

3. Richter, J., E. et al. Presentation and Epidemiology of Gastroesophageal Reflux Disease. Gastroenterology. 2017. doi: 10.1053/j. gastro.2017. 07. 045

4. Istrati, Valeriu; Scorpan, Anatolie; Naforniță, Albina Scurtu, Alina; Hotineanu, Raisa; Gavriliuc, Svetlana; Condratchi, Ludmila. Sindromul Bergman și boala de reflux gastroesofagian. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină . 2013, nr. 5(50), pp. 34-36. ISSN 1729-8687.

5. Пахомова, И., Г. Барышникова, Н., В. Современный взгляд на терапию ГЭРБ:возможности патогенетической и симптоматической терапии РМЖ. Медицинское обозрени. 2019, №3.

6. MacFarlane NG. Digestion and absorption. Anesth Int Care Med 2018. 19:125-7. https://doi.org/10.1016/j.mpaic.2018.01.001

7. Karamanolis, G., Sifrim, D. Developmants in Phatogenesis and Diagnosis of Gastroesophageal Reflux Disease. Curr. Opion. Gastroenterol. 2017. N 23 (4), P. 428-433. https://doi.org/10.1097/MOG.0b013e328133f56a

8. Mone I, Kraja B, Bregu A, et al. Adherence to a predominantly Mediterranean diet decreases the risk of gastroesophageal reflux disease: a cross-sectional study in a South Eastern European population. Dis Esophagus. 2016. 29:794-800. https://doi.org/10.1111/dote.12384

9. Newberry C, Lynch K. The role of diet in the development and management of gastroesophageal reflux disease: why we feel the burn. J Thorac Dis 2019. https://doi.org/10.21037/jtd.2019.06.42

10. Wu, K.-L., Kuo, C.-M., Yao, C.-C., Tai, W.-C., Chuah, S.-K., Lim, C.-S., & Chiu, Y.-C. The effect of dietary carbohydrate on gastroesophageal reflux disease. Journal of the Formosan Medical Association. 2018. https://doi.org/10.1016/j.jfma.2017.11.001

11. Van Boxel, O. S., ter Linde, J. J. M., Oors, J., Otto, B., Feinle-Bisset, C., Smout, A. J. P. M., & Siersema, P. D. Duodenal lipid-induced symptom generation in gastroesophageal reflux disease: role of apolipoprotein A-IV and cholecystokinin. Neurogastroenterology & Motility. 2012. 24(4), 350-e168. https://doi.org/10.1111/j.1365-2982.2012.01880.x

12. Pan, J., Cen, L., Chen, W., Yu, C., Li, Y., & Shen, Z. Alcohol Consumption and the Risk of Gastroesophageal Reflux Disease: A Systematic Review and Meta-analysis. Alcohol and Alcoholism. 2018 https://doi.org/10.1093/alcalc/agy063

13. Chen, S., Wang, J., & Li, Y. Is alcohol consumption associated with gastroesophageal reflux disease?. Journal of Zhejiang University SCIENCE B. 2010. 11(6), 423-428. https://doi.org/10.1631/jzus.B1000013

14. Chari, S., Teyssen, S., Singer, M.V. Alcohol and gastric acid secretion in humans. Gut. 2015. 34(6):843-847. https://doi.org/10.1136/gut.34.6.843

15. Zalvan CH, Hu S, Greenberg B, et al. A Comparison of Alkaline Water and Mediterranean Diet vs Proton Pump Inhibition for Treatment of Laryngopharyngeal Reflux. JAMA Otolaryngol Head Neck Surg 2017. 143:1023-9. https://doi.org/10.1001/jamaoto.2017.1454

16. Еремина, Е., Ю. и соавт. Лечение пациентов с гастроэзофагеальной рефлюксной болезнью. Все ли вопросы решены? Клинические перспективы гастроэнтерологии, гепатологии. 2018, №5, С. 32-39.

Descărcări

Publicat

03.05.2026

Număr

Nr. 2(93) (2022): Supliment. Zilele Medicale ale Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”

Secțiune

Articole

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Stoica, M. et al. 2026. Impactul factorilor alimentari în dezvoltarea bolii de reflux gastroesofagian. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2(93) (May 2026), 211–216.