Intervenții comportamentale și dietetice în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian – review-ul literaturii

Mihaela Stoica; Ecaterina Munteanu; Oxana Sirbu; Ghenadii Calin; Diana Sasu; Anatolie Scorpan; Valeriu Istrati

Autori

Mihaela Stoica Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-2986-9039
Ecaterina Munteanu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0009-0008-8677-6657
Oxana Sirbu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-1689-8831
Ghenadii Calin Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-3982-6603
Diana Sasu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0009-0008-4501-0612
Anatolie Scorpan Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-0255-8652
Valeriu Istrati Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-9507-367X

Cuvinte cheie:

brge, stil de viaţă

Rezumat

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune cronică comună, caracterizată prin refluxul conținutului gastric în esofag. Prevalența globală variază între 10–25% în America de Nord și Europa, sub 5% în Asia și 17,4% în Republica Moldova. Deși inhibitorii pompei de protoni sunt tratamentul de bază, metodele non-farmacologice câștigă tot mai multă importanță datorită eficienței în ameliorarea simptomelor. A fost realizată o revizuire sistematică a literaturii din bazele de date PubMed, Scopus, Web of Science, Google Scholar, Mendeley și HINARI, cu utilizarea termenilor-cheie precum „BRGE”, „tratament non-farmacologic”, „stil de viață”, „dietă”, „igiena somnului” și „gestionarea stresului”, pentru perioada 2014–2024. Principalele măsuri non-farmacologice includ reducerea greutății corporale la pacienții supraponderali sau obezi, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool. Dieta echilibrată, cum ar fi dieta mediteraneeană sau DASH, consumul meselor mici și frecvente și evitarea meselor târzii sunt recomandate. Măsurile posturale – evitarea poziției culcate 2–3 ore după masă și ridicarea capului patului cu 10–20 cm – previn refluxul. Activitatea fizică moderată este benefică, însă exercițiile intense imediat după masă trebuie evitate. Reducerea stresului prin mindfulness, yoga sau terapie cognitiv-comportamentală contribuie la ameliorarea simptomelor. Educația și consilierea pacienților sunt esențiale pentru complianța terapeutică și identificarea precoce a semnelor de alarmă. Scăderea în greutate, renunțarea la fumat și alcool, ajustarea dietei și igiena somnului sunt intervenții non-farmacologice esențiale în BRGE. Modificarea poziției corporale și strategiile psihocomportamentale pot completa tratamentul, iar personalizarea lor reduce simptomele și necesitatea medicației pe termen lung.

Referințe

1. HUNGIN, A., PALI, S. et al. Revisiting Montreal: New insights into symptoms and their causes, and implica tions for the future of BRGE. In: American Journal of Gastroenterology. 2019, vol. 114, no. 3, pp. 414-421. https://doi.org/10.1038/s41395-018-0287-1

2. GYAWALI, C.P., YADLAPATI, R. et al. Updates to the modern diagnosis of BRGE: Lyon consensus 2.0. In: Gut. 2024, vol. 73, no. 2, pp. 361-371. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2023-330616

3. EUSEBI, L.H. et al. Global prevalence of, and risk factors for, gastro-esophageal reflux symptoms: a meta analysis. In: Gut. 2018, vol. 67, no. 3, pp. 430-440. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2016-313589

4. SCORPAN, A., ISTRATI, V., CALIN, G. et al. The epidemiology of the gastroesophageal reflux disease (GERD) in the Republic of Moldova. In: Scientific Collection Intercof. 2020, vol. 3, no. 36, pp. 976-984. ISBN 978-9934-534-34-8.

5. CAZACU, O., UROTHODY, M., STOICA, M., SÂRBU, O. Influența factorilor de mediu în dezvoltarea și tratamentul bolii de reflux gastroesofagian. In: Cerc etarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță. 2023, p. 213. ISSN 2345-1476.

6. SCORPAN, A., STOICA, M., SÂRBU, O. et al. Clasificarea clinică a bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE). In: Congresul Medicilor de Familie din Republica Moldova, Ed. 5, 17-18 mai 2024. Chişinău: CEP Medicina, 2024, Ediția 5, pp. 189-201. ISBN (pdf) 978-9975-82-377-7.

7. EL-SERAG, H.B. Epidemiology of gastroesophageal reflux disease. In: Gut. 2018, vol. 67, no. 4, pp. 581-588.

8. CHHABRA, P., INGOLE, N. Gastroesophageal reflux disease (BRGE): Highlighting diagnosis, treatment, and lifestyle changes. In: Cureus. 2022, vol. 14, nr. 8, Article ID e28563. https://doi.org/10.7759/cureus.28563

9. BOULTON, K.H.A., DETTMAR, P.W. A narrative review of the prevalence of gastroesophageal reflux disease. In: Annals of Esophagus. 2022, vol. 5, nr. 7. Disponibil la: https://doi.org/10.21037/aoe-20-80

10. LIPPMANN, Q.K., NYLUND, C.M., KAUL, V. et al. Economic burden of gastroesophageal reflux disease: a systematic review. In: Pharmacoeconomics. 2015, vol. 33, no. 5, pp. 439-453.

11. STOICA, M., SÂRBU, O., ISTRATI, V. et al. Impactul factorilor alimentari în dezvoltarea bolii de reflux gastroesofagian. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2022, nr. 2(93 S), pp. 211 216. ISSN 1729 8687.

12. STOICA, M., MUNTEANU, E., SÂRBU, O. et al. The influence of obesity on the quality of life in patients with gastro-esophageal reflux disease. In: MedEspera: International Medical Congress for Students and Young Doctors, Ed. 10th edition, 24-27 mai 2024, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: 2024, 10, p. 144. ISBN 978-9975-3544-2-4.

13. YADLAPATI, R. et. al. AGA Clinical Practice Update on the Personalized Approach to the Evaluation and Management of GERD: Expert Review. In: Clinical Gastroenterology and Hepatology. 2022, vol. 20, no. 5, pp. 984-994. https://doi.org/10.1016/j.cgh.2022.01.025

14. KATZ, P.O., DUNBAR, K.B. et al. ACG Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of Gastroesophageal Reflux Disease. In: The American Journal of Gastroenterology. 2022, vol. 117, no. 1, pp. 27-56. https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000001538

15. NATIONAL INSTITUTE FOR HEALTH AND CARE EXCELLENCE (NICE). Gastroesophageal reflux disease and dyspepsia in adults: investigation and management. Londra: NICE, octombrie 2019. (NICE Clinical Guidelines, nr. 184). [online]. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK552570/ (accesat la 5 mai 2025).

16. ESTRUCH, R., ROS, E., SALAS-SALVADÓ, J. et al. Primary prevention of cardiovascular disease with a Mediterranean diet. In: New England Journal of Medicine. 2013, vol. 368, no. 14, pp. 1279-1290. https://doi.org/10.1056/NEJMoa1200303

17. U.S. NATIONAL HEART, LUNG, AND BLOOD INSTITUTE (NHLBI). Your Guide to Lowering Blood Pressure with DASH [online]. Disponibil la: https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/dash-eating-plan [accesat 10 martie 2025].

18. MONASH UNIVERSITY. The Monash University Low FODMAP Diet [online]. Disponibil la: https://www.monashfodmap.com/about-fodmap-and-ibs/ [aceesat 10 martie 2025].

19. TARIQ, H., MAKKER, J., AHMED, R., VAKDE, T., PATEL, H. Frequent sips of water for the management of gastroesophageal reflux induced refractory cough: a case report and review of the literature. In: Case Reports in Gastrointestinal Medicine. 2019; Article ID 9205259 https://doi.org/10.1155/2019/9205259

20. PAN, J., CEN, L., CHEN, W., YU, C., LI, Y. et. al. Alcohol Consumption and the Risk of Gastroesophageal Re flux Disease: A Systematic Review and Meta-analysis. In: Alcohol. 2019, vol. 54, nr. 1, pp. 62-69. https://doi.org/10.1093/alcalc/agy063

21. KAHRILAS, P.J. et al. American Gastroenterological Association medical position statement on the management of gastroesophageal reflux disease. In: Gastroenterology. 2017, vol. 153, nr. 3, pp. 766-777.

22. OKAMOTO, T., ITO, A. The Association between Smoking Exposure and Reflux Esophagitis: A Crosssectional Study among Men Conducted as a Part of Health Screening. In: Internal Medicine, 2023, vol. 62, nr. 24, pp. 3571-3577. https://doi.org/10.2169/internalmedicine.0451-22

23. NILSSON, M. et. al. Lifestyle related risk factors in the aetiology of gastro-oesophageal reflux. In: Gut. 2004, vol. 53, nr. 12, pp. 1730-1735. https://doi.org/10.1136/gut.2004.043265

24. MUNTEANU, E., SÂRBU, O., CHIHAI, J., MUNTEANU, A., STOICA, M., ISTRATI, V. Incidence of depression and anxiety in patients with GORD. In: Збірник тездоповідей 85 Всеукраїнської науково-практичної конференції молодих вчених та студентів з міжнародною участю «Актуальні питаннясучасної медицини і фармації - 2025». 2025, vol. 18, nr. 1, p. 42. ISSN 2409-2932.

25. HE, M., WANG, Q., YAO, D., LI, J., BAI, G. Association Between Psychosocial Disorders and Gastroesophageal Reflux Disease: A Systematic Review and Meta analysis. In: Journal of Neurogastroenterology and Motility. 2022, vol. 28, nr. 2, pp. 212-221. https://doi.org/10.5056/jnm21044

26. JANG, S.H., RYU, H.S., CHOI, S.C., LEE, S.Y. Psychological factors influence the gastroesophageal reflux disease (GERD) and their effect on quality of life among firefighters in South Korea. In: International Journal of Occupational and Environmental Health. 2016, vol. 22, nr. 4, pp. 315-320. https://doi.org/10.1080/10773525.2016.1235675

27. STOICA, M., CALIGA, E., SÂRBU, O., SASU, D., ISTRATI, V. et al. Sintropia - boala de reflux gastroesofagian și boala cardiacă ischemică - metodele de diagnostic și tactica de tratament. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2023, nr. 4(97_S), pp. 33-39.

Intervenții comportamentale și dietetice în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian – review-ul literaturii

Autori

Cuvinte cheie:

Rezumat

Referințe

Descărcări

Publicat

Număr

Secțiune

Licență

Cum cităm

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

Articole similare

Limbă

issn

oa cc-by-nc-sa

road-issn

crossref member

ibn