Asocierea anomaliilor dento-maxilare cu sindromul refluxului gastroesofagian

Alexandru Ghetiu; Alina Bulmaga; Constantin Ghețiu; Adriana Moroi; Olga Soltan; Vadim Jurjiu; Dumitru Sirbu

Autori

Alexandru Ghetiu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-1950-2871
Alina Bulmaga Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
Constantin Ghețiu Clinica Stomatologică DAC
Adriana Moroi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0009-0000-9780-8126
Olga Soltan Clinica Stomatologică DAC
Vadim Jurjiu IMSP Institutul de Medicină Urgentă
Dumitru Sirbu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-4023-4031

Cuvinte cheie:

anomalii dento-maxilare, reflux gastroesofagian, malocluzie

Rezumat

Anomalia dento-maxilară este o patologie care vizează ramuri ale ortodonției și chirurgiei oro-maxilo-faciale, în mod specific chirurgia ortognatică, în calitate de specialități medicale, motivate, prin frecvența acestora, de impactul lor asupra funcționalității (masticației, respirației și deglutiției), esteticii și stării de sănătate generală a pacientului. În ultimii ani, studiile sugerează o posibilă corelație între malocluzii și sindromul de reflux gastroesofagian, o afecțiune marcată prin refluxul conținutului gastric în esofag, până la nivelul cavității orale. Studiul a fost realizat în urma analizei articolelor publicate în baze de date internaționale în perioada 2000-2025. Criteriile de selecție a publicațiilor au prevăzut o evaluare metodologică riguroasă și relevanță științifică demonstrată. Asocierile dintre anomalii și reflux gastroesofagian au fost documentate și argumentate pe baza dovezilor științifice extrase din sursele de specialitate. Literatura analizată relevă o serie de factori predispozanți în impactul malocluziilor asupra refluxului: deficiența masticatorie – prin afectarea inițierii corecte a digestiei și alterarea presiunii intraabdominale; respirația orală cronică – prin dezechilibre ale tonusului muscular cervical și toracic, care favorizează apariția relaxărilor tranzitorii ale sfincterului esofagian inferior, principalul mecanism fiziopatologic al refluxului; apneea obstructivă – prin scăderea presiunii intratoracice, determinată de obstrucția căilor aeriene superioare în urma poziției posterioare a maxilarului inferior, dar și de maxilare înguste. Datele din literatura științifică susțin existența unei legături între anomaliile dento-maxilare și sindromul de reflux gastroesofagian. Malocluziile pot favoriza instalarea sau agravarea simptomatologiei sindromului de reflux gastroesofagian prin intermediul tulburărilor asociate, cu mecanisme fiziopatologice și funcționale comune.

Referințe

BUSCHANG P.H. Masticatory Ability and Performance: The Effects of Mutilated and Maloccluded Denti tions. În: Seminars in Orthodontics. 2006, nr. 12(2), pp. 92-101. https://doi.org/10.1053/j.sodo.2006.01.002

DESHPANDE A., KWON R., ALMPANI K. Association between dental malocclusion and GI disorders: A scop ing review. În: Journal of Gastroenterology. 2024, nr. 4. https://doi.org/10.52768/jjgastro/1207

ENGLISH J.D., BUSCHANG P.H., THROCKMORTON G.S. Does malocclusion affect masticatory performance? În: Angle Orthodontist. 2002, nr. 72(1): 21-27.

FAN C. Oral-Nasal-Pharyngeal Microbiota in Mouth Breathing Children. În: International Journal of Molecular Sciences. 2020.

Farrell J.H. The effect of mastication on the digestion of food. În: British Dental Journal. 1956, nr. 100, pp. 149-155.

KOIKE S. Gastric emptying rate in subjects with mal occlusion. În: Journal of Oral Rehabilitation. 2013, nr. 40(8), pp. 574-581. https://doi.org/10.1111/joor.12073

KOCJAN J. Multifunctional role of the diaphragm. În: Advances in Respiratory Medicine. 2017, nr. 85(4), pp. 224-232. https://doi.org/10.5603/ARM.2017.0037

KUZE L.S. Masticatory dysfunction and GERD. În: Jour nal of Oral Rehabilitation. 2023, nr. 50,p. 150-156. https://doi.org/10.1111/joor.13399

LUPAȘCO I., DUMBRAVA A. V-T., ROMANCIUC I. Boala de reflux gastroesofagian. Ghid de practică medicală, Chișinău, 2002, 112 p.

MAHFOUZ R. The Relationship Between Obstructive Sleep Apnea (OSA) and Gastroesophageal Reflux Disease (GERD) in Inpatient Settings: A Nationwide Study. În: Cureus Journal of Medical Science. 2022, 14(3):e22810; https://doi.org/10.7759/cureus.22810

OHMURE H., TAKADA H., NAGAYAMA K., et al. Mastica tion suppresses initial gastric emptying by modulat ing gastric activity. În: Journal of Dental Research. 2012, nr. 91(3), p. 293-298. https://doi.org/10.1177/0022034511433847

PAULETTI R.N., CALLEGARI-JACQUES S.M., FORNARI I., FORNARI F. Reduced masticatory function predicts gastroesophageal reflux disease and esophageal dysphagia in patients referred for upper endoscopy:A cross-sectional study. În: International Journal of Gastroenterology and Hepatology. 2022, nr. 54(3), pp. 331-335. https://doi.org/10.1016/j.dld.2021.09.016

PEKKARINEN T. Oral breathing and its impact on dental occlusion and health. În: Journal of ClinicalOrthodontics. 2015, nr. 49(7), pp. 422-429.

PERA P., BUCCA C., BORRO P., BERNOCCO C. Influence of mastication on gastric emptying. În: Journal of Dental Research. 2002, nr. 81(3), pp. 179-181. https://doi.org/10.1177/154405910208100307

PEREIRA L.J. Influence of oral characteristics and food products on masticatory function. În: Acta Odontologica Scandinavica. 2006, Vol. 64, Nr. 4, pp. 193-201. https://doi.org/10.1080/00016350600703459

RĂDULESCU A.P. Prevalența anomaliilor dentomaxilare și determinarea necesarului de tratament la copiii cu dentiție mixtă din Municipiul București. Rezumatul tezei de doctorat, București, 2017, 39 p.

TACK J. Gastric motor disorders. În: Best Practice & Research Clinical Gastroenterology. 2007, nr. 21(4): 63344. https://doi.org/10.1016/j.bpg.2007.04.001

Tane LLARI O. A Comprehensive Analysis of the Interrelationship Between Craniofacial Variables in Cephalometric Analysis and Obstructive Sleep Apnea (OSA). În: Journal of Clinical Medicine. 2025, 14(6):1963; https://doi.org/10.3390/jcm14061963

TOGAWA R., OHMURE H., SAKAGUCHI K. et al.. GERD symptoms in skeletal Class III malocclusion: A questionnaire-based study. În: American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics. 2009, nr. 136(1): 10. https://doi.org/10.1016/j.ajodo.2008.09.025

TRIFAN V., LUPAN I., TRIFAN D., CALFA S. Morbiditatea anomaliilor dento-maxilare în Republica Moldova. În: Medicina stomatologică. 2015, nr. 1 (34), pp. 47-52.

VAN DER BILT A., ENGELEN L., PEREIRA L.J., et al. Oral physiology and mastication. În: Physiology & Behavior. 2006, nr. 89(1), pp. 22-27. https://doi.org/10.1016/j.physbeh.2006.01.025

ZHOU C., DUAN P., HE H. Expert consensus on pediatric orthodontic therapies of malocclusions in children. În: International Journal of Oral Science. 2024, nr. 16(1): 32. https://doi.org/10.1038/s41368-024-00299-8

How Malocclusion Affects Digestive Health. Disponibil la: https://alignerco.nl/blogs/blog/how-malocculusion-affects-digestive-health

Anomalii dento-maxilare. Disponibil la: https://aromanesiramona.weebly. com/clasificare.html