Analize descriptive și comparative multiparametrice între bărbații fertili versus infertili cu oligozoospermie severă și azoospermie

Autori

Cuvinte cheie:

infertilitate masculină, oligoastenoteratozoospermie, azoospermie, microdeleții ale cromozomului Y, analiza spermei, ecografie testiculară

Rezumat

Infertilitatea masculină reprezintă o problemă importantă de sănătate publică la nivel global, fiind frecvent asociată cu afecțiuni precum oligoastenoteratozoospermia severă și azoospermia. Scopul studiului a fost compararea caracteristicilor clinice, biochimice și genetice între bărbații infertili și sănătoși. A fost realizat un studiu prospectiv de tip caz–control, care a inclus 180 de participanți: 90 de bărbați infertili (45 cu oligoastenoteratozoospermie severă și 45 cu azoospermie) și 90 de bărbați fertili. Au fost efectuate analiza spermei, ecografia testiculară, determinarea nivelurilor de vitamina D și testări genetice. În lotul cu oligoastenoteratozoospermie severă s-au observat valori medii semnificativ reduse ale concentrației spermatozoizilor (1,77±2 milioane/mL), numărului total de spermatozoizi (5,59±8 milioane), motilității totale (12,64±16%), motilității progresive (7,93±12%), vitalității (13,64±18%) și morfologiei normale (1,02±2%), comparativ cu lotul control. Nivelurile de vitamina D au fost ușor ridicate în lotul de studiu (29,37±9,3 ng/mL) față de control (25,38±10,2 ng/mL). Volumul mediu testicular a fost de 12,50±5,47 mL pentru testiculul drept și de 12,30±5,09 mL pentru testiculul stâng. Ecotextura și ecogenitatea anormale au fost observate la 24,6% și 31,5% dintre testiculele drepte și la 15,6% și 25,5% dintre testiculele stângi, respectiv. Microdelețiile cromozomului Y (sY242, sY1291, sY255, sY254) au fost identificate în 4,4% din cazuri. Un cariotip anormal a fost depistat la 7,8% dintre participanții infertili, în timp ce 92,2% au prezentat cariotip normal. Comparativ cu bărbații fertili, oligoastenozoospermia severă și azoospermia prezintă alterări marcate ale parametrilor spermei, testiculari, genetici și endocrini.

Referințe

AGARWAL A, BASKARAN S, PAREKH N, et al. Male infertility. In: Lancet. 2021;397(10271):319-33. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)32667-2

SUN H, GONG TT, JIANG YT, et al. Global, regional, and national prevalence and disability-adjusted life-years for infertility in 195 countries and territories, 1990-2017: results from a global burden of disease study, 2017. In: Aging (Albany NY). 2019;11(23):10952-91. https://doi.org/10.18632/aging.102497

FAINBERG J, KASHANIAN JA. Recent advances in understanding and managing male infertility. In: F1000Res. 2019;8:F1000 Faculty Rev-670.

https://doi.org/10.12688/f1000research.17076.1

BHATTACHARYA I, SHARMA SS, MAJUMDAR SS. Etiology of male infertility: an update. In: Reprod Sci. 2023. https://doi.org/10.1007/s43032-023-01401-x

MINHAS S, BETTOCCHI C, BOERI L, et al. European Association of Urology guidelines on male sexual and reproductive health: 2021 update on male infertility. In: Eur Urol. 2021;80(5):603-20. https://doi.org/10.1016/j.eururo.2021.08.014

EL SALAM MAA. Obesity, an enemy of male fertility: a mini review. In: Oman Med J. 2018;33(1):3-6. https://doi.org/10.5001/omj.2018.02

CRAIG JR, JENKINS TG, CARRELL DT, et al. Obesity, male infertility, and the sperm epigenome. In: Fertil Steril. 2017;107(4):848-59. https://doi.org/10.1016/j.fertnstert.2017.02.115

WAHID B, BASHIR H, BILAL M, et al. Developing a deeper insight into reproductive biomarkers. In: Clin Exp Reprod Med. 2017;44(4):159-70. https://doi.org/10.5653/cerm.2017.44.4.159

MACDONALD A, HERBISON G, SHOWELL M, et al. The impact of body mass index on semen parameters and reproductive hormones in human males: a systematic review with meta-analysis. In: Hum Reprod Update. 2009;16(3):293-311. https://doi.org/10.1093/humupd/dmp047

CHAVARRO JE, TOTH TL, WRIGHT DL, et al. Body mass index in relation to semen quality, sperm DNA integrity, and serum reproductive hormone levels among men attending an infertility clinic. In: Fertil Steril. 2010;93(7):2222-31. https://doi.org/10.1016/j.fertnstert.2009.01.100

AHIRWAR R, MONDAL PR. Prevalence of obesity in India: a systematic review. In: Diabetes Metab Syndr. 2019;13(1):318-21. https://doi.org/10.1016/j.dsx.2018.08.032

BASTARDOT F, MARQUES-VIDAL P, VOLLENWEIDER P. Association of body temperature with obesity: the CoLaus study. In: Int J Obes (Lond). 2019;43(5):1026-34. https://doi.org/10.1038/s41366-018-0218-7

DARBANDI M, DARBANDI S, AGARWAL A, et al. Reactive oxygen species and male reproductive hormones. In: Reprod Biol Endocrinol. 2018;16(1):87. https://doi.org/10.1186/s12958-018-0406-2

BLOMBERG JM. Vitamin D and male reproduction. In: Nat Rev Endocrinol. 2014;10(3):175-86. https://doi.org/10.1038/nrendo.2013.262

CORBETT ST, HILL O, NANGIA AK. Vitamin D receptor found in human sperm. In: Urology. 2006;68(6):1345-9. https://doi.org/10.1016/j.urology.2006.09.011

DE ANGELIS C, GALDIERO M, PIVONELLO C, et al. The role of vitamin D in male fertility: a focus on the testis. In: Rev Endocr Metab Disord. 2017;18(3):285-305. https://doi.org/10.1007/s11154-017-9425-0

CITO G, BECATTI M, NATALI A, et al. Redox status assessment in infertile patients with non-obstructive azoospermia undergoing testicular sperm extraction: a prospective study. In: Andrologia. 2020;52(2):e12721. https://doi.org/10.1111/andr.12721

KRUK J, ABOUL-ENEIN HY, KŁADNA A, et al. Oxidative stress in biological systems and its relation with pathophysiological functions: the effect of physical activity on cellular redox homeostasis. In: Free Radic Res. 2019;53(5):497-521. https://doi.org/10.1080/10715762.2019.1612059

IOMMIELLO VM, ALBANI E, DI ROSA A, et al. Ejaculate oxidative stress is related with sperm DNA fragmentation and round cells. In: Int J Endocrinol. 2015; 2015:321901. https://doi.org/10.1155/2015/321901

AGARWAL A, RANA M, QIU E, et al. Role of oxidative stress, infection and inflammation in male infertility. In: Andrologia. 2018;50(11):e13126.

https://doi.org/10.1111/and.13126

TUTTELMANN F, WERNY F, COOPER TG, et al. Clinical experience with azoospermia: aetiology and chances for spermatozoa detection upon biopsy. In: Int J Androl. 2011;34(4):291-8. https://doi.org/10.1111/j.1365-2605.2010.01087.x

GUDEMAN SR, TOWNSEND B, FISCHER K, et al. Etiology of azoospermia in a military population. In: J Urol. 2015;193(4):1318-21. https://doi.org/10.1016/j.juro.2014.10.048

ARIAN I, DUMBRAVEANU I, GHENCIU V, et al. Testicular asymmetry in contrast with hormones and semen parameters in idiopathic severe oligoasthenoteratozoospermia syndrome. In: Arch Balk Med Union. 2024;59(1):83-93. https://doi.org/10.31688/ABMU.2024.59.1.11

ARIAN I, DUMBRAVEANU I, GHENCIU V, et al. Histological and immunohistochemical outcomes after microdissection TESE in contrast with hormonal profile, testis volume and genetics in patients with azoospermia. In: J Med Life. 2023;16(1):144-52. https://doi.org/10.25122/jml-2022-0336

Descărcări

Publicat

03.02.2026

Număr

Secțiune

Articole

Cum cităm

[1]
Arian, I. et al. 2026. Analize descriptive și comparative multiparametrice între bărbații fertili versus infertili cu oligozoospermie severă și azoospermie. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 3(105) (Feb. 2026), 32–40.

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

Articole similare

1-10 of 96

Puteți, de asemenea, începeți o căutare avansată de similaritate pentru acest articol.