Particularitățile utilizării preparatelor antiaritmice la pacienții cu comorbidități cardiace

Catcov Carolina; Svetlana Chişlaru; Tatiana Rakovskaia

Particularitățile utilizării preparatelor antiaritmice la pacienții cu comorbidități cardiace

Autori

Catcov Carolina Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-4991-0913
Svetlana Chişlaru Spitalul Clinic Municipal "Sfântul Arhanghel Mihail"
Tatiana Rakovskaia Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-5880-0591

Cuvinte cheie:

antiaritmice, comorbidități cardiace, beta-adrenoblocante, amiodaronă

Rezumat

Aritmiile cardiace constituie o urgență în cardiologie prin consecințele negative asupra pronosticului vieții. Cauzele cele mai frecvente ale aritmiilor sunt comorbiditățile cardio-vasculare. S-a determinat, că cea mai frecvență comorbiditate ce însoțea fibrilația atrială a fost hipertensiunea arterială (95,23%), urmată de insuficiența cardiacă (79,76%), cardiopatia ischemică, hipertrofică, mixtă (77, 38%) și angina pectorală (69,04%). Tratamentul fibrilației atriale la pacienții cu insuficiență cardiacă a răspuns bine la amiodaronă, iar la pacienții cu hipertensiune arterială și aritmie – la beta-adrenoblocante, medicamentele ce inhibă sistemul renină-angiotensină-aldosteron. Amiodarona poate fi utilizată în siguranță la pacienții cu disfuncție ventriculară stângă după infarct miocardic, insuficiență cardiacă congestivă sau cardiomiopatie hipertrofică. Beta-adrenoblocate au dovedit o eficiență mica la pacienții cu fibrilație atrială și insuficiență cardiac.

Referințe

1. Crivceanschii L.D. Urgenţe medicale. Ghid practic. Chişinău, 2011. Ediţia a IV-a.

2. Victor Botnaru. Boli cardiovasculare. Chisinau 2008, p.178.

3. Victor Ghicavîi V., Nicolae Bacinschi N., Gheorghe Gușuilă Gh. Farmacologie. Chișinău 2019, p.409.

4. Niță I. "Medicamentele beta-blocante", Medicamente. ro. 2017, aprilie

5. Ogunsua A.A., Shaikh A.Y., Mohamed Ahmed, Atrial Fibrillation and Hypertension: Mechanistic, Epidemiologic, and Treatment Parallels. J.Methodist Debakey Cardiovasc. 2015, 11(4): 228-234. https://doi.org/10.14797/mdcj-11-4-228

6. Camm A.J., Kirchhof P., Gregory Y.H. et al. Guidelines for the management of patients with atrial fibrilation. European Heart Journal. 2010, 31, 2369-2429.

7. DeLago A.J., Essa M., Ghajar A. et al. Incidence and Mortality Trends of Atrial Fibrillation/Atrial Flutter in the United States 1990 to 2017, The American Journal of Cardiology. 2021; 148 (1), 78-83. https://doi.org/10.1016/j.amjcard.2021.02.014

8. Kotecha D., Holmes J., Krum H. et al. Efficacy of beta-blockers in patients with heart failure plus atrial fibrillation: An individual-patient data metaanalysis. Lancet. 2014; ID: 25193873. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(14)61373-8

9. Jakub Gumprecht J. , Magdalena Domek M., Gregory Y. H. et al. Invited review: hypertension and atrial fibrillation: epidemiology, pathophysiology, and implications for management Hum Hypertens. 2019 Dec; 33(12): 824-836. https://doi.org/10.1038/s41371-019-0279-7

10. Fung J.W.H., Cheuk M.Yu., Leo C.C. et al. Role of betablocker therapy in heart failure and atrial fibrillation. Electrophysiol Rev., 2003(3): 236-42. https://doi.org/10.1023/B:CEPR.0000012390.43937.2c

11. Pinto J.V. Jr , Ramani K.S., Kown N.M,, Gheorghiade M. Amiodarone therapy in chronic heart failure and myocardial infarction: a review of the mortality trials with special attention to STAT-CHF and the GESICA trials. Grupo de Estudio de la Sobrevida en la Insuficiencia Cardiaca en Argentina Prog Cardiovasc Dis. 1997 Jul-Aug; 40(1): 85-93. https://doi.org/10.1016/S0033-0620(97)80025-4

12. Carlisle M.C. , Fudim M., DeVore A.D. et al. , Jonathan P Piccini Heart Failure and Atrial Fibrillation, Like Fire and Fury. JACC Heart Fail. 2019 Jun; 7(6): 447-456. https://doi.org/10.1016/j.jchf.2019.03.005

13. Walker M., Patel P. , Kwon O. et al. Atrial Fibrillation and Hypertension: "Quo Vadis", Curr Hypertens Rev, 2022;18(1):39-53. https://doi.org/10.2174/1573402118666220112122403

14. Mehra R. "Global public health problem of sudden cardiac death". Journal of electrocardiology. 2007. 40 (6 Suppl): S118-22. https://doi.org/10.1016/j.jelectrocard.2007.06.023

15. Mujović N. , Dobrev D. , Marinković M.et al. The role of amiodarone in contemporary management of complex cardiac arrhythmias, Pharmacol Res, 2020 Jan;151:104521. https://doi.org/10.1016/j.phrs.2019.104521

16. Z i m e t b a u m P. A m i o d a ro n e fo r A t r i a l Fibrillation. Engl J Med 2007; 356:935-941 https://doi.org/10.1056/NEJMct065916

17. Mareev Y. , Cleland J.G.F. Should β-blockers be used in patients with heart failure and atrial fibrillation? Clin Ther. 2015 Oct 1;37(10):2215-24. https://doi.org/10.1016/j.clinthera.2015.08.017

18. Zoni-Berisso M., Lercari F., Carazza T., Domenicucci S. "Epidemiology of atrial fibrillation: European perspective". Clinical epidemiology. 2014. 6: 213-20. https://doi.org/10.2147/CLEP.S47385

19. "Who Is at Risk for an Arrhythmia?". http://www.nhlbi. nih.gov/. 2011.

Descărcări

Publicat

03.05.2026

Număr

Nr. 2(93) (2022): Supliment. Zilele Medicale ale Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”

Secțiune

Articole

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Carolina, C. et al. 2026. Particularitățile utilizării preparatelor antiaritmice la pacienții cu comorbidități cardiace. Public Health Economy and Management in Medicine. 2(93) (May 2026), 241–245.