Hipertensiunea portală extrahepatică

Natalia Taran; Lupasco Iulianna; Vlada-Tatiana Dumbrava; Elena Berezovscaia; Iurie Stoico

Hipertensiunea portală extrahepatică

Autori

Natalia Taran Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-1553-5713
Lupasco Iulianna Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-1282-5080
Vlada-Tatiana Dumbrava Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-6866-1070
Elena Berezovscaia Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-0360-745X
Iurie Stoico IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”

Cuvinte cheie:

hipertensiunea portală non-cirotică, tromboza de vena portae, tromboza acută vena portae, tromboza cronică vena portae

Rezumat

Obstrucția venoasă portală extrahepatică este o cauză importantă a hipertensiunii portale non-cirotice, în special în țările din lumea a treia. Material și metode. A fost efectuată analiza literaturii contemporane utilizând principalele baze de date, inclusiv PubMed, Hinari, SpringerLink și Scopus (Elsevier). Criteriile de includere au servit ghidurile de practică clinică, articolele științifice cu privire la cunoștințele actuale abordate, evidențiind cauzele, criteriile diagnostice și metodele de diagnostic diferențial ale obstrucției venoase portale extrahepatice. Au fost excluse articolele care nu corespundeau cerințelor actuale și nu furnizau informații relevante pentru pacienți. Rezultate. Termenul de hipertensiune portală noncirotică desemnează un grup eterogen de afecțiuni hepatice care afectează sistemul vascular hepatic. Aceste afecțiuni sunt clasificate anatomic în funcție de tipuli rezistenței fluxului sanguin: pre-hepatic, hepatic (pre- sinusoidal, sinusoidal sau post-sinusoid) și post-hepatic în absența cirozei hepatice sau a factorilor de risc cunoscuți, responsabili pentru HP. Multipli factori de risc hematologici, legaţi de sistemul imunitar, infecțioși, ereditari și metabolici au fost asociați cu această tulburare. Cu toate acestea, etiopatogenia exactă rămâne în mare parte necunoscută. Concluzii. Diagnosticul acestei patologii necesită o abordare multidisciplinară, implicând specialiști din domeniul gastroenterologiei, hematologiei și cardiologiei. În plis, este necesară o creștere a gradului de conștientizare a acestei entități prin evidențierea fiziopatologiei complexe și a asociațiilor clinico-patologice.

Referințe

1. Shah S.K., Butt J.A., Awan A. Profile of extrahepatic portal venous obstruction (EHPVO) in a tertiary care hospital in Pakistan. In: Pak J Med Sci. October - December 2007, (Part-I), vol. 23, No. 5, pp. 677-680.

2. Sarin S.K., Kumar A. Noncirrhotic portal hypertension. In: Clin Liver Dis. 2006, vol. 10, pp. 627-51. https://doi.org/10.1016/j.cld.2006.08.021

3. Gioia S., Nardelli S., Ridola L., Riggio O. Causes and Management of Non-cirrhotic Portal Hypertension. In: Curr Gastroenterol Rep. 2020, vol. 22(12), p. 56. https://doi.org/10.1007/s11894-020-00792-0

4. Kmeid M., Liu X., Ballentine S., Lee H. Idiopathic Non-Cirrhotic Portal Hypertension and Porto-Sinusoidal Vascular Disease: Review of Current Data. In: Gastroenterology Res. 2021, vol 14(2), pp. 49-65. https://doi.org/10.14740/gr1376

5. De Gottardi A. et al. Porto-sinusoidal vascular disease: proposal and description of a novel entity. In: Lancet Gastroenterol Hepatol. 2019, vol. 4(5), pp. 399-411. https://doi.org/10.1016/S2468-1253(19)30047-0

6. Cazals-Hatem D., Hillaire S., Rudler M. et al. Obliterative portal venopathy: portal hypertension is not always present at diagnosis. In: J Hepatol. 2011, 54(3), pp. 455-461. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2010.07.038

7. Siramolpiwat S., Seijo S., Miquel R. et al. Idiopathic portal hypertension: natural history and long-term outcome. In: Hepatology. 2014, 59(6), pp. 2276-2285. https://doi.org/10.1002/hep.26904

8. Gioia S., Nardelli S., Pasquale C. et al. Natural history of patients with non cirrhotic portal hypertension: Comparison with patients with compensated cirrhosis. In: Dig Liver Dis. 2018, 50(8), pp. 839-844. https://doi.org/10.1016/j.dld.2018.01.132

9. Seijo S., Reverter E., Miquel R. et al. Role of hepatic vein catheterisation and transient elastography in the diagnosis of idiopathic portal hypertension. In: Dig Liver Dis. 2012, 44(10), pp. 855-860. https://doi.org/10.1016/j.dld.2012.05.005

10. Siramolpiwat S., Seijo S., Miquel R. et al. Idiopathic portal hypertension: natural history and long-term outcome. In: Hepatology. 2014, 59(6), pp. 2276-2285. https://doi.org/10.1002/hep.26904

11. Schouten J.N., Garcia-Pagan J.C., Valla D.C., Janssen H.L. Idiopathic noncirrhotic portal hypertension. In: Hepatology. 2011, vol. 54(3), pp. 1071-1081. https://doi.org/10.1002/hep.24422

12. Siramolpiwat S., Seijo S., Miquel R. et al. Idiopathic portal hypertension: natural history and long-term outcome. In: Hepatology. 2014, vol. 59(6), pp. 2276-2285. https://doi.org/10.1002/hep.26904

13. Riggio O., Gioia S., Pentassuglio I. et al. Idiopathic noncirrhotic portal hypertension: current perspectives. In: Hepat Med. 2016, 8, pp. 81-88. https://doi.org/10.2147/HMER.S85544

14. Glatard A.S., Hillaire S., D'Assignies G. et al. Obliterative portal venopathy: findings at CT imaging. In: Radiology. 2012;263(3):741-750. https://doi.org/10.1148/radiol.12111785

15. Krishnan P., Fiel M.I., Rosenkrantz A.B. et al. Hepatoportal sclerosis: CT and MRI appearance with histopathologic correlation. In: AJR Am J Roentgenol. 2012;198(2):370-376. doi: 10.2214/AJR.11.6855. https://doi.org/10.2214/AJR.11.6855

16. Vuppalanchi R., Mathur K., Pyko M. et al. Liver Stiffness Measurements in Patients with Noncirrhotic Portal Hypertension-The Devil Is in the Details. In: Hepatology. 2018, vol. 68(6), pp. 2438-2440. https://doi.org/10.1002/hep.30167

17. Gioia S., Nardelli S., Riggio O. Letter to the Editor: Liver Stiffness in Noncirrhotic Portal Hypertension: The Devil Is in the Diagnosis. In: Hepatology. 2019;70(1):444-445. https://doi.org/10.1002/hep.30367

18. De Gottardi A., Rautou P.E., Schouten J. Porto-sinusoidal vascular disease: proposal and description of a novel entity. Lancet Gastroenterol Hepatol. 2019, vol. 4(5), pp. 399-411. https://doi.org/10.1016/S2468-1253(19)30047-0

19. EUROPEAN ASSOCIATION FOR THE STUDY OF THE LIVER. EASL Clinical Practice Guidelines: Vascular diseases of the liver. In: J Hepatol. 2016, vol. 64(1), pp. 179-202. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2015.07.040

20. De Franchis R. Expanding consensus in portal hypertension: Report of the Baveno VI Consensus Workshop: Stratifying risk and individualizing care for portal hypertension. In: J Hepatol. 2015, vol. 63(3), pp. 743-752. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2015.05.022

21. Valla D.C., Condat B. Portal vein thrombosis in adults: pathophysiology, pathogenesis and management. In: J Hepatol. 2000, vol. 32(5), pp. 865-871. https://doi.org/10.1016/S0168-8278(00)80259-7

22. Dhiman R.K., Saraswat V.A., Valla D.C. et al. Portal cavernoma cholangiopathy: consensus statement of a working party of the Indian national association for study of the liver. In: J Clin Exp Hepatol. 2014, vol. 4(Suppl 1), pp. S2-S14. https://doi.org/10.1016/j.jceh.2014.02.003

23. Plessier A., Darwish-Murad S., Hernandez-Guerra M. et al. Acute portal vein thrombosis unrelated to cirrhosis: a prospective multicenter follow-up study. In: Hepatology. 2010, vol. 51(1), pp. 210-218. https://doi.org/10.1002/hep.23259

24. Orr D.W., Harrison P.M., Devlin J. et al. Chronic mesenteric venous thrombosis: evaluation and determinants of survival during long-term follow-up. In: Clin Gastroenterol Hepatol. 2007, vol. 5(1), pp. 80-86. https://doi.org/10.1016/j.cgh.2006.09.030

25. Gioia S., Nardelli S., Riggio O. Letter to the Editor: Liver Stiffness in Noncirrhotic Portal Hypertension: The Devil Is in the Diagnosis. In: Hepatology. 2019, vol. 70(1), pp. 444-445. https://doi.org/10.1002/hep.30367

26. De Gottardi A., Rautou P.E., Schouten J. et al. Porto-sinusoidal vascular disease: proposal and description of a novel entity. In: Lancet Gastroenterol Hepatol. 2019, vol. 4(5), pp. 399-411. https://doi.org/10.1016/S2468-1253(19)30047-0

27. Gioia S., Nardelli S., Pasquale C. et al. Natural history of patients with non cirrhotic portal hypertension: Comparison with patients with compensated cirrhosis. In: Dig Liver Dis. 2018, vol. 50(8), pp. 839-844. https://doi.org/10.1016/j.dld.2018.01.132

28. Marot A. et al. A new classification of chronic portal vein occlusion for assessing the feasibility of recanalization in non-cirrhotic patients. Journal of Hepatology. 2017. Vol. 66. pp. S133. https://doi.org/10.1016/S0168-8278(17)30535-4

29. De Gottardi A., Trebicka J., Klinger C. et al. Antithrombotic treatment with direct-acting oral anticoagulants in patients with splanchnic vein thrombosis and cirrhosis. In: Liver Int. 2017, vol. 37(5), pp. 694-699. https://doi.org/10.1111/liv.13285

30. Priyanka P., Kupec J.T., Krafft M. et al. Newer Oral Anticoagulants in the Treatment of Acute Portal Vein Thrombosis in Patients with and without Cirrhosis. In: Int J Hepatol. 2018, vol. 2018, pp. 8432781. https://doi.org/10.1155/2018/8432781

31. Gioia, S., Nardelli S., Ridola L., Riggio O. Causes and Management of Non-cirrhotic Portal Hypertension. In: Curr Gastroenterol Rep. 2020, vol. 22(12), pp. 56. https://doi.org/10.1007/s11894-020-00792-0

32. Bissonnette J., Garcia-Pagán J.C., Albillos A. et al. Role of the transjugular intrahepatic portosystemic shunt in the management of severe complications of portal hypertension in idiopathic noncirrhotic portal hypertension. In: Hepatology. 2016, vol. 64(1), pp. 224-231. https://doi.org/10.1002/hep.28547

33. Etzion O., Koh C., Heller T. Noncirrhotic portal hypertension: An overview. In: Clin Liver Dis (Hoboken). 2015, vol. 6(3), pp. 72-74. doi: 10.1002/cld.497. https://doi.org/10.1002/cld.497