Complicații ale gastrostomiei endoscopice percutanate și profilaxia acestora

Rezumat

În prezent, gastrostomia endoscopică percutanată (GEP) este considerată metoda de elecție pentru alimentația paranterală (AE) pe termen mediu și lung, permițând restabilirea cu riscuri minore a statutului nutrițional al pacienților. Scopul acestui studiu este de a evalua managementul pacienților cu gastrostomie endoscopică percutanată pentru prevenirea complicațiilor în urma acestei proceduri. Materiale și metode Lotul de studiu a implicat 46 de pacienți care au necesitat AE de lungă durată. Majoritatea pacienților, adică 37 (80,43%), sufereau de patologii neurologice, iar 9 (19,57%) de traumatisme cranio-cerebrale. În perioada cuprinsă între anii 2015 și 2023, tuturor pacienților li s-a aplicat GEP, folosind metoda GauravArora, cu setul standard „Nutricia” (Elveția). Toate operațiile au fost efectuate sub anestezie locală. Perioada de menținere a gastrostomei a variat între 6 luni și 7 ani, în funcție de caz. Rezultate Procedura GEP a fost efectuată cu succes la toți cei 46 (100%) de pacienți. La majoritarea pacienților, adică 36 (78,26%), s-a observat o creștere a indicelui masei corporale în primele șase luni după aplicarea GEP. Au fost înregistrate următoarele complicații postoperatorii: infecția plagii – 3 (6,52%), sindromul manșonului de protecție îngropat (buried bumper syndrome) – 2 (4,34%), scurgeri parastomale – 2 (4,34%) și blocarea tubului – 1 (2,17%). Concluzii GEP, spre deosebire de metoda clasică, este o medodă fezabila de AE la pacienții cu sistem gastrointestinal funcțional care necesită o alimentație de lungă durată. Un management corect al tuburilor GEP intra- și postoperator poate preveni o serie de complicații asociate acestei intervenții