Metode imagistice în diagnosticarea steatozei hepatice
Cuvinte cheie:
ATT/ATI: boala ficatului gras non-alcoolic, steatoza hepatică, tehnici imagistice, evaluare cantitativă, ecografie cantitativăRezumat
Boala ficatului gras (BFG) reprezintă o acumulare de grăsime hepatică (steatoză hepatică) în proporție mai mare de 5% din hepatocite, însoțită sau nu de inflamație și fibroză. Tehnicile de imagistică cantitativă pot oferi măsurători obiective continue asociate conținutului de grăsime hepatică și pot fi înregistrate pentru a evalua modificările conținutului de grăsime hepatică. Scopul acestui studiu a constat în evaluarea acurateții tehnicilor imagistice non-invazive în diagnosticul BFG. Materiale și metode. Un total de 1034 de studii au fost identificate în baza de date PubMed. După eliminarea duplicatelor, au fost analizate 728 de titluri și rezumate. Au fost analizate corelațiile dintre steatoza confirmată prin analiză histopatologică și utilizarea tehnicilor imagistice. Rezultate. În studiu au fost analizate parametrul de atenuare controlată (CAP), imagistica de atenuare ATI (ATI), funcția de măsurare a atenuării (ATT) și indicele hepatorenal. CAP se bazează pe atenuarea fasciculului de ultrasunete, dar are limitările sale datorate imposibilității de a localiza cu exactitate zona de interes. ATT și ATI au fost dezvoltate pentru a îmbunătăți această situație, fiind capabile să furnizeze o evaluare mai precisă a gradului de ficat gras pe ecografia pe scară gri în timp real cu o regiune de interes corectă. CAP a demonstrat o performanță suboptimă în ceea ce privește cuantificarea conținutului de grăsime hepatică, în special în cazul steatozei ușoare. Concluzii. Ecografia pe scară gri are o performanță diagnostică limitată în cazurile de steatoză ușoară. Metoda CAP este mai dificil de utilizat la pacienții supraponderali sau obezi, care reprezintă cele mai frecvente cazuri în BFG. ATT/ATI se dovedesc a fi metodele cele mai versatile și cuprinzătoare în evaluarea conținutului de grăsime hepatică.
Referințe
1. Kleiner DE, Brunt EM, Van Natta M. et al. Nonalcoholic Steatohepatitis Clinical Research Network. Design and validation of a histological scoring system for nonalcoholic fatty liver disease. Hepatology 2005; 41 pp. 1313-1321. https://doi.org/10.1002/hep.20701
2. Davison BA, Harrison SA, Cotter G. et al. Suboptimal reliability of liver biopsy evaluation has implications for randomized clinical trials. J Hepatol 2020; 73: pp. 1322-1332. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2020.06.025
3. Wong VW, Adams LA, De Lédinghen V. et al. Noninvasive biomarkers in NAFLD and NASH - current progress and future promise. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 2018; 15: pp.461-478. https://doi.org/10.1038/s41575-018-0014-9
4. Castera L., Friedrich-Rust M., Loomba R. Noninvasive assessment of Liver Disease in patients with nonalcoholic Fatty Liver Disease. Gastroenterology 2019;156 pp. 1264-1281. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2018.12.036
5. Barr RG. Ultrasound of Diffuse Liver Disease Including Elastography. Radiol Clin North Am 2019; 57 pp. 549-562. https://doi.org/10.1016/j.rcl.2019.01.003
6. Saadeh S., Younossi ZM, Remer EM et al. The utility of radiological imaging in nonalcoholic fatty liver disease. Gastroenterology 2002; 123 pp. 745-750. https://doi.org/10.1053/gast.2002.35354
7. Dasarathy S., Dasarathy J., Khiyami A. et al. Validity of real time ultrasound in the diagnosis of hepatic steatosis: a prospective study. J Hepatol.2009; 51 pp. 1061-1067. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2009.09.001
8. Hernaez R., Lazo M., Bonekamp S. et al. Diagnostic accuracy and reliability of ultrasonography for the detection of fatty liver: a meta-analysis. Hepatology 2011; 54 pp. 1082-1090. https://doi.org/10.1002/hep.24452
9. Strauss S., Gavish E., Gottlieb P. et al. Interobserver and intraobserver variability in the sonographic assessment of fatty liver. AJR Am J Roentgenol 2007; 189 pp. W320-W323. https://doi.org/10.2214/AJR.07.2123
10. Cengiz M., Sentürk S., Cetin B. et al. Sonographic assessment of fatty liver: intraobserver and interobserver variability. Int J Clin Exp Med. 2014; 7 pp. 5453-5460.
11. Osawa H., Mori Y. Sonographic diagnosis of fatty liver using a histogram technique that compares liver and renal cortical echo amplitudes. J Clin Ultrasound.1996; 24 pp. 25-29. https://doi.org/10.1002/(SICI)1097-0096(199601)24:1<25::AID-JCU4>3.0.CO;2-N
12. Mancini M., Prinster A., Annuzzi G. et al. Sonographic hepatic-renal ratio as indicator of hepatic steatosis: comparison with (1)H magnetic resonance spectroscopy. Metabolism. 2009; 58 pp. 1724-1730. https://doi.org/10.1016/j.metabol.2009.05.032
13. Marshall RH, Eissa M., Bluth EI et al. Hepatorenal index as an accurate, simple, and effective tool in screening for steatosis. AJR Am J Roentgenol. 2012; 199 pp. 997-1002. https://doi.org/10.2214/AJR.11.6677
14. Stahlschmidt FL, Tafarel JR, Menini-Stahlschmidt CM, Baena CP. Hepatorenal index for grading liver steatosis with concomitant fibrosis. PLoS One. 2021 Feb 12;16(2):e0246837. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0246837
15. Bozic D., Podrug K., Mikolasevic I. et al. Ultrasound Methods for the assessment of Liver Steatosis: a critical appraisal. Diagnostics (Basel). 2022; pp. 12. https://doi.org/10.3390/diagnostics12102287
16. Labyed Y., Milkowski A. Novel Method for Ultrasound-Derived Fat Fraction using an Integrated phantom. J Ultrasound Med.2020; 39 pp. 2427-2438. https://doi.org/10.1002/jum.15364
17. Sasso M., Beaugrand M., De Ledinghen V. et al. Controlled attenuation parameter (CAP): a novel VCTE guid-ed ultrasonic attenuation measurement for the evaluation of hepatic steatosis: preliminary study and validation in a cohort of patients with chronic liver disease from various causes. Ultrasound Med Biol. 2010; 36 pp. 1825-1835. https://doi.org/10.1016/j.ultrasmedbio.2010.07.005
18. Seneviratne N., Fang C., Sidhu PS. Ultrasound-based hepatic fat quantification: current status and future directions. Clin Radiol. 2023; 78 pp. 187-200. https://doi.org/10.1016/j.crad.2022.10.003
19. Ferraioli G., Soares Monteiro LB. Ultrasound-based techniques for the diagnosis of liver steatosis. World J Gastroenterol.2019; 25 pp. 6053-6062. https://doi.org/10.3748/wjg.v25.i40.6053
20. Caussy C., Alquiraish MH, Nguyen P.et al. Optimal threshold of controlled attenuation parameter with MRI-PDFF as the gold standard for the detection of hepatic steatosis. Hepatology. 2018; 67 pp. 1348-1359. https://doi.org/10.1002/hep.29639
21. De Lédinghen V., Vergniol J., Capdepont M. et al. Controlled attenuation parameter (CAP) for the diagnosis of steatosis: a prospective study of 5323 examinations. J Hepatol. 2014; 60 pp. 1026-1031. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2013.12.018
22. Tamaki N., Ajmera V., Loomba R. Non-invasive methods for imaging hepatic steatosis and their clinical importance in NAFLD. Nat Rev Endocrinol. 2022; 18 pp. 55-66. https://doi.org/10.1038/s41574-021-00584-0
23. Kwon EY, Kim YR, Kang DM et al. Usefulness of US attenuation imaging for the detection and severity grading of hepatic steatosis in routine abdominal ultrasonography. Clin Imaging. 2021; 76 pp. 53-59. https://doi.org/10.1016/j.clinimag.2021.01.034
24. Jang JK, Kim SY, Yoo IW et al. Diagnostic performance of ultrasound attenuation imaging for assessing low-grade hepatic steatosis. Eur Radiol. 2022; 32 pp. 2070-2077. https://doi.org/10.1007/s00330-021-08269-y
25. Bae JS, Lee DH, Lee JY et al. Assessment of hepatic steatosis by using attenuation imaging: a quantitative, easy-to-perform ultrasound technique. Eur Radiol. 2019; 29 pp. 6499-6507. https://doi.org/10.1007/s00330-019-06272-y
26. Jeon SK, Lee JM, Joo I. et al. Prospective Evaluation of Hepatic Steatosis using ultrasound attenuation Imaging in patients with chronic Liver Disease with Magnetic Resonance Imaging Proton Density Fat Fraction as the Reference Standard. Ultrasound Med Biol.2019; 45 pp. 1407-1416. https://doi.org/10.1016/j.ultrasmedbio.2019.02.008
27. Bae JS, Lee DH, Suh KS et al. Noninvasive assessment of hepatic steatosis using a pathologic reference standard: comparison of CT, MRI, and US-based techniques. Ultrasonography. 2022; 41 pp. 344-354. https://doi.org/10.14366/usg.21150
28. Sugimoto K., Abe M., Oshiro H. et al. The most appropriate region-of-interest position for attenuation coefficient measurement in the evaluation of liver steatosis. J Med Ultrason (2001). 2021; 48 pp. 615-621. https://doi.org/10.1007/s10396-021-01124-z
29. Ferraioli G., Maiocchi L., Savietto G. et al. Performance of the attenuation Imaging Technology in the Detection of Liver Steatosis. J Ultrasound Med.2021; 40 pp. 1325-1332. https://doi.org/10.1002/jum.15512
30. Bae JS, Lee DH, Lee JTY et al. Assessment of hepatic steatosis by using attenuation imaging: a quantitative, easy-to-perform ultrasound technique. Eur Radiol. 2019; 29 pp. 6499-6507. https://doi.org/10.1007/s00330-019-06272-y
31. Bae JS, Lee DH, Suh KS et al. Noninvasive assessment of hepatic steatosis using a pathologic reference standard: comparison of CT, MRI, and US-based techniques. Ultrasonography. 2022; 41 pp. 344-354. https://doi.org/10.14366/usg.21150
32. Sugimoto K., Abe M., Oshiro H. et al. The most appropriate region-of-interest position for attenuation coefficient measurement in the evaluation of liver steatosis. J Med Ultrason (2001). 2021; 48 pp. 615-621. https://doi.org/10.1007/s10396-021-01124-z
33. Koizumi Y., Hirooka M., Tamaki N. et al. New diagnostic technique to evaluate hepatic steatosis using the attenuation coefficient on ultrasound B mode. PLoS One. 2019;14 pp. e0221548. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0221548
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
