Design-ul receptiv al sondajului – o tehnică de gestionare a nonrăspunsurilor la etapa de colectare a datelor
Cuvinte cheie:
eșantion, design receptiv al sondajului, nonrăspunsRezumat
Riscurile și incertitudinea asociate nonrăspunsului justifică implementarea măsurilor preventive de gestionare a acestuia încă din faza de proiectare și colectare a datelor sondajului. Design-ul receptiv este o tehnică preventivă care sporește eficiența sondajului prin valorificarea datelor obținute în etapele inițiale. Lucrarea își propune să dezvăluie modul în care design-ul receptiv poate fi utilizat pentru gestionarea nonrăspunsurilor la etapa colectare a datelor pentru a asigura dimensiunea eșantionului reprezentativ. La planificarea stu- diului, valoarea calculată a eșantionului a fost ajustată pentru o rată de nonrăspuns de 25%. La etapa inițială a fost elaborat un design receptiv în două faze. Prioritatea majoră a fost de a avea un eșantion reprezentativ în acest studiu concret, riscul asociat acestei priorități – rată mare a nonrăspunsurilor totale (>25%). Indicatorul de risc monitorizat - rata nonrăspunsurilor totale pe regiuni geografice. La colectarea datelor s-a constatat o rată totală a nonrăspunsurilor mai mare de 25% în 14 regiuni geografice, cu o medie de 66%. În prima fază a design-ului receptiv au fost efectuate două apeluri telefonice de reamintire la interval de două săptămâni. Pentru regiunile care au menținut rate ridicate de nonnrăspuns, eșantionul a fost extins prin recalcularea numărului de chestionare pe baza ratei de 66% și includerea altor instituții, decât cele incluse inițial. Aplicarea design-ului receptiv a dat posbilitatea colectării unui număr suficient de chestionare valide, permițând astfel gestionarea timpurie a riscurilor și compensarea nonrăspunsurilor și contribuind la obținerea unui eșantion reprezentativ pentru analiza corectă a fenomenului studiat.
Referințe
COOK, J. V., DICKINSON, H. O., ECCLES, M. P. Response Rates in Postal Surveys of Healthcare Professionals Between 1996 and 2005: An Observational Study. In: BMC Health Services Research, 2009, 9, p. 1-8. https://doi.org/10.1186/1472-6963-9-160
MEYER, V. M. et al. Global Overview of Response Rates in Patient and Health Care Professional Surveys in Surgery: A Systematic Review. In: Annals of Surgery, 2022, 275(1), p. e75-e81. https://doi.org/10.1097/SLA.0000000000004078
GROENEWEGEN, P. P., GREß, S., SCHÄFER, W. General Practitioners' Participation in a Large, Multicountry Combined General Practitioner-Patient Survey: Recruitment Procedures and Participation Rate. In: International Journal of Family Medicine, 2016, 2016, p. 1-9. https://doi.org/10.1155/2016/4929432
BRTNIKOVA, M. et al. A Method for Achieving High Response Rates in National Surveys of U.S. Primary Care Physicians. In: PLoS ONE, 2018, 13(8), p. 1-13. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0202755
BASÍLIO, N. et al. Portuguese Primary Care Physicians' Response Rate in Surveys: A Systematic Review. In: Revista da Associação Médica Brasileira, 2018, 64(3), p. 272-280. https://doi.org/10.1590/1806-9282.64.03.272
ADAM, M. A Step-by-Step Process on Sample Size Determination for Medical Research. In: Malaysian Journal of Medical Sciences, 2021, 28(2), p. 15-27. https://doi.org/10.21315/mjms2021.28.2.2
TOEPOEL, V., SCHONLAU, M. Dealing with Nonresponse: Strategies to Increase Participation and Methods for Postsurvey Adjustments. In: Mathematical Population Studies, 2017, 24(2), p. 79-83. https://doi.org/10.1080/08898480.2017.1299988
AGUSTINA, N. I. RSD Checklist for Practitioners, 2019, p. 1-9. Disponibil la: https://si.isr.umich.edu/wpcontent/uploads/2022/02/RSD-Checklist-for-Practi tioners.pdf
LEAVERTON, P. E., WILDER, F. V. Biostatistics. In: International Encyclopedia of Public Health, 2008, p. 301-311. https://doi.org/10.1016/B978-012373960-5.00330-0
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.



