Infecția cu clostridioides difficile în contextul bolii de COVID-19
Cuvinte cheie:
clostridium difficile, pandemia COVID-19, floră patogenă, antibioticRezumat
Acest studiu se concentrează pe analiza unui eșantion de 110 pacienți internați în cadrul IMSP SCBI „Toma Ciorbă”, cu diagnosticul de enterocolită prin Clostridium difficile în perioada martie 2020 – iunie 2023. Scopul cercetării a fost de a evalua aspectele clinice, de laborator și epidemiologice ale cazurilor de CDI apărute în timpul pandemiei de Covid19. Au fost aplicate următoarele metode de cercetare: documentară; matematică și statistică. S-a constat o creștere semnificativă în Republica Moldova a incidentței de ICD în perioda pandemică de Covid-19, comparativ cu perioada anterioară pandemiei. Dezechilibrul microbiotei intestinale, apărut în urma terapiei îndelungate cu antibiotice, favorizează colonizarea cu C. difficile, precum și cu alte tipuri de floră patogenă.
Referințe
1. Akerlund T., Persson I., Unemo M. et al. Increased sporulation rate of epidemic Clostridium difficile type 027/ NAP1. In: J. Clin. Microbiol. 46(4), 1530-1533 (2008). https://doi.org/10.1128/JCM.01964-07
2. Brown K. A., Khanafer N., Daneman N. et al. Antibiotics and the risk of community associated Clostridium difficile infection (CDI): a meta-analysis. In: Antimicrob. Agents Chemother. 2013, 57:2326-2332. https://doi.org/10.1128/AAC.02176-12
3. Collins J., Auchtung J. M. Control of clostridium difficile infection by defined microbial communities. Microbiol Spectr. (2017) 5:10.
https://doi.org/10.1128/microbiolspec.BAD-0009-2016
4. Lessa F. C., Mu Y., Bamberg W. M., Beldavs Z. G., Dumyati G. K., Dunn J. R. și colab. Povara infecției cu Clostridium difficile în Statele Unite . N Eng J Med. (2015) 372 :825-34. https://doi.org/10.1056/NEJMoa1408913
5. Lewandowski K., Rosolowski M., Kaniewska M., Kucha P., Meler A., Wierzba W., Rydzewska G. Clostridioides difficile infection in coronavirus disease 2019 (COVID-19): an underestimated problem. Pol. Arch. Intern. Med. 2021;131(2):121-127. https://doi.org/10.20452/pamw.15715
6. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, GHID Managementul infecţiei cu Clostridioides difficile, Chișinău 2021
7. Ponce-Alonso M., Saez De La Fuente J., Rincon-Carlavilla A., Moreno-Nunez P., Martinez-Garcia L., Escudero-Sanchaez R. et al. Impactul pandemiei bolii coronavirus 2019 (COVID-19) asupra infecției nosocomiale cu Clostridioides difficile. Infecta. Control Hosp. Epidemiol. 2020:1-5. https://doi.org/10.1017/ice.2020.454
8. Prevalence and Health Outcomes of Clostridioides difficile Infection During the Coronavirus Disease 2019 Pandemic in a National Sample of United States Hospital Systems.
9. Shen A. Clostridium difficile toxins: mediators of inflammation. J Innate Immun. (2012) 4:149-58. https://doi.org/10.1159/000332946
10. Voona S., Abdic H., Montgomery R., Clarkson A., Twitchell H., Hills T., Briggs S., Crooks C., Monaghan T. M. Impact of COVID-19 pandemic on prevalence of Clostridioides difficile infection in a UK tertiary centre. Anaerobe. 2022 Feb;73:102479. Epub 2021 Nov 18. PMID: 34801705; PMCID: PMC8607812. https://doi.org/10.1016/j.anaerobe.2021.102479
11. Wu D., Yang X. O. TH17 responses in cytokine storm of COVID-19: an emerging target of JAK2 inhibitor Fedratinib. J Microbiol Immunol Infect. (2020) 53:368-70. https://doi.org/10.1016/j.jmii.2020.03.005
12. Yu H., Chen K., Sun Y., Carter M., Garey K.W., Savidge T. C. et al. Cytokines are markers of the clostridium difficile-induced inflammatory response and predict disease severity. Clin Vaccine Immunol. (2017) 24:e00037-17. https://doi.org/10.1128/CVI.00037-17
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
