Spectrul activităților comunitare ale asistenților medicali din instituțiile de asistență medicală primară: realități curente și direcții de ameliorare

Angela Borșici; Natalia Zarbailov; Ghenadie Curocichin

Autori

Angela Borșici IMSP IP„Chiril Draganiuc” https://orcid.org/0009-0008-3331-9428
Natalia Zarbailov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-0120-3072
Ghenadie Curocichin Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-0613-4360

Cuvinte cheie:

activitate comunitară, asistență medicalăprimară, Republica Moldova, direcţii de ameliorare

Rezumat

Creșterea prevalenței bolilor cronice și îmbătrânirea populației pun o presiune imensă pe medicina de familie. Asistența medicală comunitară este la moment una din modalitatea prin care sistemul de sănătate ar putea servi o soluție potrivită pentru reducerea presiunii. Lucrarea are ca scop evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor asistenților medicali din asistența medicală primară cu privire la implementarea activităților comunitare în Republica Moldova. Metodologia a constat într-o revizuire narativă a literaturii privind spectrul activităților comunitare ale asistenților medicali. În baza datelor publicate a fost dezvoltat și validat un chestionar. Chestionarele au fost completate online de asistenții medicali din asistența medicală primară din Republica Moldova în perioada iunie- septembrie 2025. Rezultatele acestui studiu oferă dovezi despre 119 (45,9 %) asistenți medicali de familie din 259 respondenți incluși în lotul de cercetare, care cunosc definiția asistenței comunitare și sunt conștienți de impactul pozitiv asupra sănătății al acestor intervenții. Atitudinea față de activitatea comunitară, a demonstrat că aproape două treimi dintre asistenți medicali - 152 cazuri (58,7%), ar fi receptivi să participe la dezvoltarea unei activități comunitare și ar putea îmbunătăți abordarea bolilor cronice. Implementarea activităților comunitare este percepută pozitiv de către aproape jumătate din respondenți. Concluziile cercetării pot servi drept reper atât pentru elaborarea politicilor instituționale legate de satisfacția serviciilor de îngrijire a bolnavilor în comunitate, cât și stabilirea direcților de ameliorare prin formarea politicilor clare privind responsabilitățile asistentului comunitar, formarea și instituționalizarea echipelor interdisciplinare reale.

Referințe

1. Humbert, M., Kovacs, G., Hoeper, M.M., et al. 2022 ESC/ERS Guidelines for the diagnosis and treatment of pulmonary hypertension. European Heart Journal. 2022;43(38):3618-3731. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehac237

2. Diaconu, N., et al. Post-pulmonary embolism syndrome: long-term complications of pulmonary embolism. Moldovan Medical Journal. 2023;66(1):44-51. https://doi.org/10.52418/moldovan-med-j.66-1.23.08

3. Luijten, D., de Jong, C.M.M., Ninaber, M.K., et al. Post-Pulmonary Embolism Syndrome and Functional Outcomes after Acute Pulmonary Embolism. Seminars in Thrombosis and Hemostasis. 2023;49(8):848-860. https://doi.org/10.1055/s-0042-1749659

4. Kirchberger, I., Fischer, S., Berghaus, T.M., et al. Dyspnea after a first episode of pulmonary embolism: prevalence, predictors and long-term associations with health-related quality of life. Frontiers in Cardiovascular Medicine. 2025;12:1595705. https://doi.org/10.3389/fcvm.2025.1595705

5. Farmakis, I.T., Keller, K., Barco, S., et al. From acute pulmonary embolism to post-pulmonary embolism sequelae. VASA. 2022;52(1):29-37. https://doi.org/10.1024/0301-1526/a001042

6. Morris, T., Fernandes, T., Channick, R. Evaluation of dyspnea and exercise intolerance after acute pulmonary embolism. Chest. 2023;163(4):933-941. https://doi.org/10.1016/j.chest.2022.06.036

7. Shah, K.P., Lee, C., McBane, R.D., et al. Post-Pulmonary Embolism Syndrome - A Diagnostic Dilemma and Challenging Management. Mayo Clinic Proceedings. 2024;99(12):1965-1982. https://doi.org/10.1016/j.mayocp.2024.07.008

8. Alblas, H., van Kan, C., van het Westeinde, S.C., et al. Persistent dyspnea after acute pulmonary embolism is related to perfusion defects and lower long-term quality of life. Thrombosis Research. 2022;219:89-94. https://doi.org/10.1016/j.thromres.2022.09.008

9. Vanaken, G., Wieczorek, D., Rubick, D., et al. Cardiopulmonary exercise testing following acute pulmonary embolism: systematic review and pooled analysis of global studies. Pulmonary Circulation. 2024;14(4):e12451. https://doi.org/10.1002/pul2.12451

10. Mounsey, L.A., et al. Cardiopulmonary exercise testing in people with persistent dyspnea after pulmonary embolism. Annals of the American Thoracic Society. 2023;20(10):1528-1530. https://doi.org/10.1513/AnnalsATS.202302-108RL

11. Khilzi, K., Piccari, L., Franco, G., et al. Cardiopulmonary exercise testing with simultaneous echocardiography after pulmonary embolism. Pulmonary Circulation. 2025;15(1):e70045. https://doi.org/10.1002/pul2.70045

12. Mali, R.M.A., Ninaber, M.K., van Mens, T.E., et al. Key elements of follow-up care after acute pulmonary embolism focusing on long-term sequelae: a Delphi study among European experts. European Heart Journal. Quality of Care & Clinical Outcomes. 2025;11(7):1137-1143. https://doi.org/10.1093/ehjqcco/qcaf053

13. Farmakis, I.T., Valerio, L., Barco, S., et al. Follow-up algorithm for detecting chronic sequelae of pulmonary embolism: diagnostic performance and possible limitations. Journal of Thrombosis and Haemostasis. 2025;23(12):S1538-7836(25)00912-2.

https://doi.org/10.1016/j.jtha.2025.11.029

14. Coquoz, N., Stolz, D., Popov, V., et al. Patient characteristics associated with dyspnea after an acute pulmonary embolism. European Respiratory Journal. 2025;66(suppl 69):PA1934. https://doi.org/10.1183/13993003.congress-2025.PA1934

15. Strategia națională de sănătate "Sănătatea - 2030", nr. 387 din 14-06-2023. Monitorul Oficial. 2023;302-305:700. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138493&lang=ro

16. Mosteiro Miguéns, et al. Knowledge, attitudes, and practice of primary care professionals regarding community activities: a descriptive study. Family Practice. 2024;41(5):493-500. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11809258/

17. Ordinul Ministerului Sănătății privind asistența medicală primară nr. 925 din 15-10-2025. Monitorul Oficial. 2025;551-552:972. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=151464&lang=ro

18. Asistentele medicale comunitare din 7 raioane ale țării au participat la instruiri privind abordarea holistică a sănătății. 2021. https://viatasan.md/asistentelemedicale-comunitare-din-7-raioane-ale-tarii-au-participat-privind-abordarea-holistica-a-sanatatii/

19. Borșci, A., Curocichin, G. Spectrul activităților comunitare ale asistenților medicali din instituțiile de asistență medicală primară: realități curente și direcții de ameliorare. Nursing. 2025;(42):95. ISSN 3082-1630

20. Nursing comunitar - definiții, cadrul legislativ. UMF Craiova. 2024. https://suportcursonline.umfcv.ro/

21. Ernstmeyer, K., Christman, E., et al. Nursing: Mental Health and Community Concepts. 2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK590038/

22. McDonald, L. Florence Nightingale and public health policy: Theory, activism and public administration. 2006. https://cwfn.uoguelph.ca/nursing-health-care/fnand-public-health-policy/ https://doi.org/10.51644/9780889205420

23. Whittaker, R., et al. Mobile phone-based interventions for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2016;(4):CD006611. https://doi.org/10.1002/14651858.CD006611.pub4

24. The Future of Nursing 2020-2030: Charting a Path to Achieve Health Equity. National Academies Press. 2021. https://nap.nationalacademies.org/catalog/25982/

25. World Health Organization. Social determinants of health. 2024. https://www.who.int/health-topics/social-determinants-of-health

26. WHO Regional Office for Europe. Review of social determinants and the health divide in the WHO European Region. 2022. https://iris.who.int/handle/10665/363389

27. CDC. A healthy community is a prepared community. 2015. https://blogs.cdc.gov/publichealthmatters/2015/09/a-healthy-community-is-a-prepared-community/

28. Healthy People 2030. Social determinants of health. U.S. DHHS. 2024. https://health.gov/healthypeople/objectives-and-data/social-determinants-health

29. Mathieson, A., et al. Strategies, facilitators and barriers to implementation of evidence-based practice in community nursing. Journal of Advanced Nursing. 2019;75(5):1141-1154. https://doi.org/10.1111/jan.13945

30. Mosteiro Miguéns, et al. Community Activities in Primary Care: A Literature Review. Journal of Primary Care & Community Health. 2024;15. https://doi.org/10.1177/21501319231223362

31. Pawłowski, L., et al. Nurse-led lifestyle counseling in primary care. Frontiers in Public Health. 2024;12:1301982. https://doi.org/10.3389/fpubh.2024.1301982

32. WHO. World report on ageing and health. 2015. https://www.who.int/publications/i/item/9789241565042

33. Pellerine, L.P., et al. Health care providers' perspectives on promoting physical activity. IJERPH. 2022;19(15):9466.

https://doi.org/10.3390/ijerph19159466