Sindromul metabolic și microbiota intestinală la copii
DOI:
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2024.5(102).05Cuvinte cheie:
microbiotă, sindrom metabolic, obezitate, copiiRezumat
Prevalența sindromului metabolic este în continuă creștere în rândul subiecților pediatrici, iar studiile cele mai recente sugerează că există o posibilă relație între microbiomul intestinal și acest sindrom. A fost realizată analiza bibliografică a literaturii științifice referitor la corelația dintre sindromul metabolic la copii și microbiota intestinală publicate în ultimii 5 ani, utilizând portalele de căutare ScienceDirect, Pubmed, Library Genesis, Medscape. Schimbările în procesul de maturare microbiană intestinală umană încep în momentul concepției, iar principalii factori predispozanți sunt: dieta mamei, obezitatea ei, nașterea vaginală sau cezariană, tipul de alimentație a sugarului, medicamentele utilizate. Cele mai importante 2 familii din tractul gastrointestinal sunt Firmicutes și Bacteroidetes, care reprezintă 90% din microbiota intestinală, responsabile, prin capacitatea lor de a produce anumite substanțe chimice, cu potențial de perturbare a activităților metabolice: obezitatea infantilă, rezistența la insulină, metabolism anormal al glucozei, tensiunea arterială crescută, dislipidemie, inflamație și funcționarea vasculară compromisă. Microbiota intestinală la copii s-a dovedit a fi mai flexibilă la schimbările derivate din factorii materni și dobândiți. Bacteriile cheie în dezvoltarea obezității la copii fac parte din încrengătura Firmicutes și Bacteroidetes, pe când Bifidobacterium și abundența de Lactobacillus paracasei a fost corelată negativ cu obezitatea. Au fost demonstrate și asocierea dintre hipertensiune arterială și diabet zaharat cu microbiota intestinală, ceea ce reprezintă o altă latură a sindromului metabolic. Modificările vizate de microbiotă: tratamentul medicamentos, modulare cu probiotice și dieta s-au dovedit a fi utile în gestionarea acestei patologii la copii.
Referințe
1. CARRIZALES-SÁNCHEZ, A.K., et al. Gut microbiota associations with metabolic syndrome and relevance of its study in pediatric subjects. In: Gut Microbe 2021, nr. 7. https://doi.org/10.1080/19490976.2021.1960135
2. LAKSHMANAN, A.P., et al. Bifidobacterium reduction is associated with high blood pressure in children with type 1 diabetes mellitus. In: Biomedicine & Pharmacotherapy. 2021, nr. 140, 111736. https://doi.org/10.1016/j.biopha.2021.111736
3. BACORN, M., et al. In: The Gut Microbiome of Children during the COVID-19 Pandemic. In: Microorganisms. 2022, nr. 10(12):2460.
https://doi.org/10.3390/microorganisms10122460
4. BECKY MCCALL, Gut bacteria in toddlers predictive of later weight gain. In: Conference News ECO 2023, medscape, 2023.
5. BEŁTOWSKI, J., WÓJCICKA, G., JAMROZ-WIŚNIEWSKA, A. Hydrogen sulfide in the regulation of insulin secretion and insulin sensitivity: implications for the pathogenesis and treatment of diabetes mellitus. In: Biochem Pharmacol. 2018, nr. 149, pp. 60-76. https://doi.org/10.1016/j.bcp.2018.01.004
6. JIAN, C., CARPÉN. N., HELVE, O., et al. Early-life gut microbiota and its connection to metabolic health in children: Perspective on ecological drivers and need for quantitative approach, In: EBioMedicine. 2021, nr. 69, 103475. https://doi.org/10.1016/j.ebiom.2021.103475
7. AL-HAMAD, D., VANDANA R. Metabolic syndrome in children and adolescents. In: Transl Pediatr. 2017 nr. 6(4): pp. 397-407. doi: 10.21037/tp.2017.10.02 https://doi.org/10.21037/tp.2017.10.02
8. DERRIEN, M., ALVAREZ, A.S., DE VOS, W.M. The Gut Microbiota in the First Decade of Life. In: Trends Microbiology 2019, nr. 27(12), pp. 997-1010. https://doi.org/10.1016/j.tim.2019.08.001
9. FERRETTI, P., PASOLLI, E., TETT, A. Mother-to-Infant Microbial Transmission from Different Body Sites Shapes the Developing Infant Gut Microbiome. In: Cell Host Microbe 2018;24(1):133-45 e5. https://doi.org/10.1016/j.chom.2018.06.005
10. GAO, R., ZHU, C., LI, H., et al. Dysbiosis signatures of gut microbiota along the sequence from healthy, young patients to those with overweight and obesity. Obesity (Silver Spring) 2018, nr. 26, pp. 351-61. https://doi.org/10.1002/oby.22088
11. GARCÍA-MANTRANA, I., SELMA-ROYO, M., GONZALEZ, S., Distinct maternal microbiota clusters are associated with diet during pregnancy: impact on neonatal microbiota and infant growth during the first 18 months of life. In: Gut Microbes. 2020, nr.11(4), pp. 962-78. https://doi.org/10.1080/19490976.2020.1730294
12. KORPELA, K., RENKO, M., VANNI, P. Microbiome of the € first stool and overweight at age 3 years: A prospective cohort study. In: Pediatric Obesity 2020, nr. 15(11):e12680. https://doi.org/10.1111/ijpo.12680
13. KORPELA, K., SALONEN, A., SAXEN, H. Antibiotics in early life associate with specific gut microbiota signatures in a prospective longitudinal infant cohort. In: Pediatr Res 2020, nr. 88(3), pp. 438-43. https://doi.org/10.1038/s41390-020-0761-5
14. KIMURA, I., MIYAMOTO, J., OHUE-KITANO, R. Maternal gut microbiota in pregnancy influences offspring metabolic phenotype in mice. In: Science 2020, nr. 367, 6481 eaaw8429. https://doi.org/10.1126/science.aaw8429
15. KY Y.OUNG CHO. Association of gut microbiota with obesity in children and adolescents. In: Clinical and experimental pediatrics. 2023, nr. 66(4), pp. 148-154. https://doi.org/10.3345/cep.2021.01837
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
