Eficacitatea măsurilor antiepidemice în focarele de tuberculoză în municipiul Chişinău

Alina Malic; Dumitru Batâr; Evelina Lesnic; Tatiana Osipov

Autori

Alina Malic Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-5216-6470
Dumitru Batâr Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
Evelina Lesnic Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0002-4259-0227
Tatiana Osipov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-4045-0623

Rezumat

Riscul major de îmbolnăvire cu tuberculoză este constatat la contacții pacienților cu TBC, în special în cazul contactului pe termen lung. Scopul cercetării a urmărit studierea particularităților focarelor de tuberculoză (FT) în dependenţă de gradul pericolului epidemiologic şi aprecierea efi cacității măsurilor antiepidemice realizate în cadrul acestor FT. Au fost analizate 384 de focare de tuberculoză formate din bolnavii spitalizați pentru tratament antituberculos în Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie din municipiul Chișinău. Conform criteriilor de clasificare a focarelor, ele au fost repartizate în 3 grupuri: grupul 1 – 279 (72,7%) de focare, grupul 2 – 104 (27,1%) și grupul 3 - un singur (0,2%) focar. În 163 (58,4%) FT din grupul 1 au fost prezenți copii, femei gravide - în 11 (3,9%) FT și pacienți co-infectați cu HIV în 18 (6,5%) FT. Eliminarea de micobacterii de tuberculoză a fost confi rmată prin microscopia sputei la 263 (94,3%) de pacienți. După examinarea contacților, la 15 copii și 7 adulți din FT din grupul 1 a fost diagnosticată tuberculoza. În FT din grupul 2 au predominat condițiile de trai satisfăcătoare drept criteriu de clasifi care. Cultura pozitivă pentru micobacteria tuberculozei a fost identifi cată la 53 (51,0%) de pacienți, iar 4 persoane din FT au fost diagnosticate cu tuberculoză. Concluzie : ponderea mare a focarelor din grupul 1 indică o situație epidemiologică tensionată în pofi da descreșterii indicatorilor epidemiologici. Optimizarea măsurilor antiepidemice în focare prin lărgirea grupurilor investigate activ va contribui la depistarea precoce și la diminuarea riscului transmiterii infecției tuberculoase.

Referințe

1. Fox GJ, Barry SE, Britton WJ, et al. Contact investigation for tuberculosis: a systematic review and meta-analysis. European Respiratory Journal. 2013;41(1):140-156. https://doi.org/10.1183/09031936.00070812

2. Grandjean L, Crossa A, Gilman RH, et al. Tuberculosis in household contacts of multidrug-resistant tuberculosis patients. International Journal of Tuberculosis and Lung Disease. 2011;15(9):1164-1169. https://doi.org/10.5588/ijtld.11.0030

3. Hargreaves J, Boccia D, Evans C, et al. The social determinants of tuberculosis: from evidence to action. American Journal of Public Health. 2011;101(4):654-662. https://doi.org/10.2105/AJPH.2010.199505

4. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare. Ghid pentru diagnosticul și tratamentul tuberculozei la copii. București; 2006. 112 p.

5. Jaganath D, Zalwango S, Okware B, et al. Contact investigation for active tuberculosis among child contacts in Uganda. Clinical Infectious Diseases. 2013;57(12):1685-1692. https://doi.org/10.1093/cid/cit645

6. Kilicaslan Z, Kiyan E, Kucuk C, et al. Risk of active tuberculosis in adult household contacts of smear-positive pulmonary tuberculosis cases. International Journal of Tuberculosis and Lung Disease. 2009;13(1):93-98.

7. Ministerul Sănătății. Indicatori preliminari în format prescurtat privind sănătatea populației și activitatea instituțiilor medico-sanitare pe anii 2014-2015. Chișinău; 2016. 216 p.

8. Ministerul Sănătății al Republicii Moldova. Protocolul Clinic Național "Tuberculoza la adult". Chișinău; 2020.

9. Ministerul Sănătății al Republicii Moldova. Protocolul Clinic Național "Tuberculoza la copil". Chișinău; 2020.

10. Radhakrishna S, Frieden TR, Subramani R, et al. Additional risk of developing tuberculosis for household members with a tuberculosis case at home at intake: a 15-year study. International Journal of Tuberculosis and Lung Disease. 2007;11(3):282-288.

11. Shah NS, Yuen CM, Heo M, et al. Yield of contact investigations in households of patients with drug-resistant tuberculosis: systematic review and meta-analysis. Clinical Infectious Diseases. 2014;58(3):381-391. https://doi.org/10.1093/cid/cit643

12. Teixeira L, Perkins MD, Johnson JL, et al. Infection and disease among household contacts of patients with multidrug-resistant tuberculosis. International Journal of Tuberculosis and Lung Disease. 2001;5(4):321-328.

13. World Health Organization. Global Tuberculosis Report 2019. Geneva: World Health Organization; 2019. 204 p.

14. Аксенова ВА, Клевно НИ, Кавтарашвили СМ. Очаг туберкулезной инфекции и его значение в развитии туберкулеза у детей. Туберкулез и болезни легких. 2015;(1):19-24.