Hepatotoxicitatea indusă de antimicrobiene: revizuire farmacologică

Carolina Catcov; Ina Pogonea; Tatiana Chiriac; Ecaterina Stratu; Nicolae Bacinschi

Hepatotoxicitatea indusă de antimicrobiene: revizuire farmacologică

Autori

Carolina Catcov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-4991-0913
Ina Pogonea Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-6432-9655
Tatiana Chiriac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-4551-9677
Ecaterina Stratu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0001-5998-1948
Nicolae Bacinschi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ https://orcid.org/0000-0003-4854-5715

Cuvinte cheie:

antimicrobiene, hepatotoxicitate, DILI, mecanismeidiosincrazice, polimorfisme genetice

Rezumat

Rezultatele cercetărilor relevă că antimicrobienele sunt implicate în circa 50% din cazurile de hepatotoxicitate indusă de medicamente (DILI). Utilizarea lor necesită evaluarea riscului hepatotoxic. A fost efectuată o analiză a 284 de surse științifice relevante, identificate în baze de date internaționale (PubMed, Scopus, Medline etc.). Hepatotoxicitatea indusă de antimicrobiene se poate manifesta prin leziuni hepatocelulare, colestatice, mixte, steatoză hepatică sau hepatită autoimună. Antimicrobienele cel mai frecvent implicate sunt: amoxicilinăclavulanat, minociclină, rifampicină, isoniazidă, eritromicină, itraconazol, voriconazol, fluocitozină, terbinazină și TVX. Reacțiile imune, disfuncțiile mitocondriale și formarea de metaboliți toxici s-au dovedit a fi principalele mecanisme implicate în leziunile hepatice. Hepatotoxicitatea indusă de antimicrobiene se consideră un fenomen complex, influențat de proprietățile medicamentelor și factorii individuali. Înțelegerea mecanismelor implicate devine esențială pentru prevenirea și gestionarea reacțiilor adverse hepatice în practica clinică.

Referințe

ADIKWU, E., DEO, O. (2012). Fluoroquinolones re ported hepatotoxicity. In: Pharmacology & Pharmacy, 3, 328-336. https://doi.org/10.4236/pp.2012.33044

AHN, J.H., JEGAL, H., CHOI, MS. et al., TNFα enhances trovafloxacin-induced in vitro hepatotoxicity by inhibiting protective autophagy. In: Toxicol Lett. 2021 May 15; 342:73-84. https://doi.org/10.1016/j.toxlet.2021.02.009

ALLAMEH, A., NIAYESH-MEHR, R., ALIARAB, A. et al. Oxidative Stress in Liver Pathophysiology and Disease. In: Antioxidants (Basel). 2023 Aug 22;12(9):1653. https://doi.org/10.3390/antiox12091653

ANDRADE, RJ., CHALASANI, N, BJÖRNSSON, ES. et al. Drug-induced liver injury. In: Nat Rev Dis Primers. 2019 Aug 22;5(1):58. https://doi.org/10.1038/s41572-019-0105-0

ANDRADE, R.J., TULKENS, PM., Hepatic safety of antibiotics used in primary care, In: Journal of Antimicrobial Chemotherapy, Volume 66, Issue 7, July 2011, Pages 1431-1446. https://doi.org/10.1093/jac/dkr159

ARAKAWA, K., IKEYAMA, Y., SATO, T., SEGAWA, M., SEKINE, S., ITO, K. Functional modulation of liver mitochondria in lipopolysaccharide/drug co-treated rat liver injury model. In: J Toxicol Sci. 2019;44(12):833-843. https://doi.org/10.2131/jts.44.833

BABAI, S., AUCLERT, L., LE-LOUËT, H. Safety data and withdrawal of hepatotoxic drugs. In: Therapie. 2021 Nov-Dec;76(6):715-723. https://doi.org/10.1016/j.therap.2018.02.004

BACINSCHI, N., ALEXANDRU S., DONICA A. et. al. Hepatotoxicitatea preparatelor antituberculoase (sinteza literaturii de specialitate). In: Общественноездоровье, экономика и менеджмент в медицине. 2020. (1 (83), pp. 12-24.

BJÖRNSSON, ES. Drug-induced liver injury due to antibiotics. In: Scand J Gastroenterol. 2017 Jun-Jul; 52(6-7):617-623. https://doi.org/10.1080/00365521.2017.1291719

CHALASANI, N., BONKOVSKY, HL., FONTANA, R., LEE, W. et al. UNITED STATES DRUG INDUCED LIVER INJURY NETWORK. Features and Outcomes of 899 Patients with Drug-Induced Liver Injury: The DILIN Prospective Study. In: Gastroenterology. 2015 Jun;148(7):1340-52. e7. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2015.03.006

deLEMOS, AS., GHABRIL, M., ROCKEY, DC. et al. Amoxicillin-Clavulanate-Induced Liver Injury. In: Dig Dis Sci. 2016;61(8):2406-2416. https://doi.org/10.1007/s10620-016-4121-6

deLEMOS, AS., GHABRIL, M., ROCKEY, DC. et al., DRUG-INDUCED LIVER INJURY NETWORK (DILIN). Amoxicillin-Clavulanate-Induced Liver Injury. In: Dig Dis Sci. 2016 Aug;61(8):2406-2416. https://doi.org/10.1007/s10620-016-4121-6

DIXIT, VA. A simple model to solve a complex drug toxicity problem. In: Toxicol Res (Camb). 2018 Nov 29;8(2):157-171. https://doi.org/10.1039/C8TX00261D

FERREIRA, I., GOUVEIA, C., VASQUES, C., ET AL. Drug Induced Liver Injury Caused by Amoxicillin/Clavulanate. In: Cureus 12(12): e12234. December 23, 2020. https://doi.org/10.7759/cureus.12234

FONTANA, R.J., BJÖRNSSON, E.S., REDDY, R., ANDRADE, R.J. The Evolving Profile of Idiosyncratic Drug-Induced Liver Injury. In: Clin Gastroenterol Hepatol. 2023 Jul;21(8):2088-2099. https://doi.org/10.1016/j.cgh.2022.12.040

GARCIA-CORTESM., ROBLES-DIAZ, M., STEPHENS, C. et al. Leziuni hepatice induse de medicamente: o actualizare. In: Arch. Toxicol. (2020), 94 (10), 3381-3407. https://doi.org/10.1007/s00204-020-02885-1

GHICAVÎI, V., BACINSCHI, N., STRATU, E. În: Farmacologie fundmentală rezumativă. Chișinău, 2024, p. 824.

GHICAVÎI, V., CHIRIAC, T., CARACAŞ, A. Farmacologia clinică - bază reală a farmacoterapiei eficiente și inofensive. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină, 2021, nr. 4(91), pp. 45-51. ISSN 1729-8687.

GHICAVÎI, V., CHIRIAC, T. Tratamentul medicamentos eficient şi de calitate - o consecinţă a selectării şi utilizării raţionale a medicamentelor. În: Общественноездоровье, экономика и менеджментв медицине 1 (88) (2021): 41-49.

GHICAVÎI, V., CHIRIAC, T., STRATU, E. Când medicamentele obișnuite devin periculoase sau sunt ineficiente? În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină (2022).

GHICAVÎI, V., POGONEA, I., COREȚCHI, I., PODGURSCHI, L. În: Farmacoterapia modernă a dereglărilor diges tive. Tipografia Centrală. Chișinău. 2017.

GHICAVÎI, V., POGONEA, I., PODGURSCHI, L. Afecţiunile ficatului și modalitatea administrării medicamentelor. În: Farmacist. ro. 2018 Jul 1(4). https://doi.org/10.26416/FARM.183.3.2018.1963

GHICAVÎI, V., POGONEA, I., STRATU, E., CHIRIAC, T. Tratament Medicamentos Pervertit Şi/Sau Ineficient[Perverted and/or Inefficient Drug Treatment. În: Arta Medica. Chișinău. 2022, nr. 83 (2), pp. 47-57.

GHICAVÎI, V., STRATU, E., GHICAVÎI, V., POGONEA, I. În: Medicamentele - Baza Farmacoterapiei Raţionale. Tipografia Centrală. Chișinău. 2013.

POGONEA, I., GHICAVÎI, V., BACINSCHI, N. Noi remedii entomologice în tratamentul imunodeficienţelor. În: Medic.ro, 2012; 3 (82): 30-34.

HASSAN, H.M., YOUSEF, BA., GUO, H. et al. Investigating the CYP2E1 Potential Role in the Mechanisms Behind INH/LPS-Induced Hepatotoxicity. In: Front. Pharmacol. 2018, March 09, art. 198. https://doi.org/10.3389/fphar.2018.00198

HERNANDEZ, N., BESSONE, F., CHIODI D. et al. O leziune hepatică indusă de amoxicilină-clavulanat: zece ani de experiență din Registrul LATINDILI. Rezumate ale reuniunii anuale din 2023 a ALEH (Asociación Latinoamericana para el Estudio del Hígado). In: Ann Hepatol. 2024;29 Supl. 1:101187.

HOOFNAGLE, J.H., BJÖRNSSON, E.S. Drug-Induced Liver Injury - Types and Phenotypes. In: N Engl J Med. 2019 Jul 18;381(3):264-273. https://doi.org/10.1056/NEJMra1816149

IORGA, A., DARA, L., KAPLOWITZ, N. Drug-Induced Liver Injury: Cascade of Events Leading to Cell Death, Apoptosis or Necrosis. In: Int J Mol Sci. 2017 May 9;18(5):1018. https://doi.org/10.3390/ijms18051018

KONG, X., GUO, D., LIU, S., et al. Incidence, characteristics and risk factors for drug-induced liver injury in hospitalized patients: A matched case-control study. In: Br J Clin Pharmacol. 2021 Nov;87(11):4304-4312. https://doi.org/10.1111/bcp.14847

KULLAK-UBLICK, G.A., ANDRADE, R.J., MERZ, M. et al. Drug-induced liver injury: recent advances in diagnosis and risk assessment. In: Gut. 2017 Jun;66(6):1154-1164. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2016-313369

LEE, M.Q., CHIGOZIE, R., KHAN, I., O'MARA, G. Prednisolone: role in amoxicillin-clavulanate-induced cholestatic liver injury. In: BMJ Case Rep. 2021 Apr 1;14(4):e239488. https://doi.org/10.1136/bcr-2020-239488

LUCENA, M.I., MOLOKHIA, M., SHEN, Y. et al. Susceptibility to amoxicillin-clavulanate-induced liver injury is influenced by multiple HLA class I and II alleles. In: Gastroenterology. 2011; 141:338-347. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2011.04.001

MA, J., BJÖRNSSON, E.S., CHALASANI, N. Hepatotoxicity of Antibiotics and Antifungals and Their Safe Use in Hepatic Impairment. In: Semin Liver Dis. 2024 May;44(2):239-257. https://doi.org/10.1055/s-0044-1787062

MAK, A., UETRECHT, J. Immune mechanisms of idiosyncratic drug-induced liver injury. In: J Clin Transl Res. 2017 Feb 12;3(1):145-156.

MOSEDALE, M., WATKINS, P.B. Drug-induced liver injury: Advances in mechanistic understanding that will inform risk management. In: Clin Pharmacol Ther. 2017 Apr;101(4):469-480. https://doi.org/10.1002/cpt.564

MOSELEY, R.H. Nitrofurantoin. Hepatotoxicity of antimicrobial and antifungal agents. In: Kaplowitz N., DeLeve L.D., eds. In: Drug-induced liver disease. 3rd Edition. Amsterdam: Elsevier, 2013. p. 469-70.

MOSELEY R.H. Tetracyclines. Hepatotoxicity of antimicrobial and antifungal agents. In: Kaplowitz N., DeLeve L.D., eds. In: Drug-induced liver disease. 3rd ed. Amsterdam: Elsevier, 2013, p. 468. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-387817-5.00026-1

PAECH, F., MESSNER, S., SPICKERMANN, J. et al. Mechanisms of hepatotoxicity associated with the monocyclic β-lactam antibiotic BAL30072. In: Arch Toxicol. 2017 Nov;91(11):3647-3662. https://doi.org/10.1007/s00204-017-1994-x

RAKHSHAN, A., RAHMATI, KAMEL B. et al. Hepatotoxicity Induced by Azole Antifungal Agents: A Review Study. In: Iran J Pharm Res. 2023 Apr 9;22(1):e130336. https://doi.org/10.5812/ijpr-130336

RAMACHANDRAN, A. et al. Mitochondrial dysfunction as a mechanism of drug-induced hepatotoxicity: current understanding and future perspectives. In: J. Clin. Transl. Res. 2018, vol. 4(1), pp. 75-100.

RAMAPPA, V., AITHAL, G.P. Hepatotoxicity Related to Anti-Tuberculosis Drugs: Mechanisms and Management. In: J Clin Exp Hepatol. 2013 Mar;3(1):37-49. https://doi.org/10.1016/j.jceh.2012.12.001

SHI, M., SHENG, L., LIAN, M. et al. Efficacy and safety of rifampicin in patients with persistent hepatocellular secretory failure. In: J Gastroenterol Hepatol. 2021 Nov;36(11):3233-3238. https://doi.org/10.1111/jgh.15629

SUNDARAM, V., BJORNSSON, E.S. Drug-induced cholestasis. In: Hepatol Commun. 2017 Sep 11;1(8):726-735. https://doi.org/10.1002/hep4.1088

TESCHKE, R., Idiosyncratic Hepatocellular DrugInduced Liver Injury by Flucloxacillin with Evidence Based on Roussel Uclaf Causality Assessment Method and HLA B*57:01 Genotype: From Metabolic CYP 3A4/3A7 to Immune Mechanisms. In: Biomedicines. 2024 Sep 27;12(10):2208. https://doi.org/10.3390/biomedicines12102208

TESCHKE, R., FRENZEL, C., KIEHN, L. et al. Drug Induced Liver Injury: Can Biomarkers Assist RUCAM in Causality Assessment? In: Int J Mol Sci. 2017 Apr 11;18(4):803. https://doi.org/10.3390/ijms18040803

URBAN, T.J., NICOLETTI, P., CHALASANI, N. et al. Minocycline hepatotoxicity: clinical characterization and identification of HLA-B*35:02 as a risk factor. In: J Hepatol. 2017. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2017.03.010

WILKINSON, J., ZAINAL, A., NAQVI, S.Y. Penicillininduced liver injury during treatment for ocular neurosyphilis. In: BMJ Case Rep. 2016 Jul 7. https://doi.org/10.1136/bcr-2016-215821

ZHANG, Y., CEN, J., JIA, Z. et al. Hepatotoxicity Induced by Isoniazid-Lipopolysaccharide through Endoplasmic Reticulum Stress, Autophagy, and Apoptosis Pathways in Zebrafish. In: Antimicrob Agents Chemother. 2019 Apr 25;63(5):e01639-18. https://doi.org/10.1128/AAC.01639-18

Descărcări

Publicat

01.10.2025

Număr

Nr. 2(104) (2025): Supliment. Al VI-lea Congres Național de Gastroenterologie și Hepatologie din Republica Moldova cu participare internațională

Secțiune

Articles

Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Cum cităm

[1]

Catcov, C. et al. 2025. Hepatotoxicitatea indusă de antimicrobiene: revizuire farmacologică. Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2(104) (Oct. 2025), 34–40.