Mecanisme de rezistență la antimicrobiene a tulpinilor de Staphylococcus aureus: sinteză narativă
Cuvinte cheie:
Staphylococcus Aureus, mecanisme de rezistență, antimicrobieneRezumat
Una din principalele cauze ale creșterii incidenței infecțiilor bacteriene soldate cu eșec terapeutic în ultimii ani la nivel mondial este utilizarea nejustificată a antimicrobienelor și diseminarea factorilor de antibiorezistență. În prezent, infecțiile cu Staphilococcus aureus par să fie cauzate de un agent patogen multirezistent la o gamă foarte largă de antimicrobiene utilizate în practica medicală. A fost realizat un studiu de sinteză narativă, în care au fost analizate publicațiile din perioada 2012-2022 referitoare la aspectele teoretice privind mecanismele de rezistență la antimicrobiene caracteristice pentru tulpinile de Staphylococcus aureus, utilizând termenii „mecanisme de rezistență”, „gene de rezistenţă”, „Staphylococcus aureus” și „preparate antimicrobiene”. Căutarea inițială a generat 44 de articole, din care au fost selectate și analizate 27 de lucrări eligibile. S. aureus este unul dintre cei mai importanți agenți patogeni în ceea ce privește rezistența la antimicrobiene, deoarece a dezvoltat mecanisme de rezistență la aproape toate tipurile de preparate utilizate împotriva sa. Această specie poate ilustra cu ușurință evoluția adaptativă la antimicrobiene, deoarece a demonstrat o capacitate unică de a dezvolta rapid mecanisme de rezistență la fiecare antibiotic, începând cu penicilina și meticilina, până la cele mai recente, linezolid și daptomicina. Principalele mecanismele de rezistență ale S. aureus la antimicrobiene includ inactivarea enzimatică a antibioticului, modificarea țintei de atac, captarea antibioticului și pompele de eflux. Aceste mecanisme de rezistență la antimicrobiene sunt foarte diverse și pot fi intrinseci sau dobândite, prin urmare înțelegerea acestora poate crea noi alternative de tratament a patologiei infecțioase și poate facilita dezvoltarea de noi antimicrobiene care să contracareze eforturile microorganismelor de a deveni rezistente.
Referințe
1. Balan G., Covantev S., Cazacu-Stratu A. et al. Frequency of methicillin-resistant Staphylococcus aureus strains in healthcare associated infections in the Republic of Moldova. In: Romanian Archives of Microbiology and Immunology. 2017, pp. 79-84.
2. Banerjee T., Anupurba S. Colonization with vancomycin-intermediate Staphylococcus aureus strains containing the vanA resistance gene in a tertiary-care center in North India. In: J. Clin. Microbiol. 2012, 50, pp. 1730-1732. https://doi.org/10.1128/JCM.06208-11
3. Cassini A., Diaz Högberg L., Plachouras D. et al. Attributable deaths and disability adjusted life-years caused by infections with antibiotic-resistant bacteria in the EU and the European Economic Area in 2015: A population-level modeling analysis. In: Lancet Infect. Dis. 2019.
4. Chambers H., Deleo F. Waves of resistance: Staphylococcus aureus in the antibiotic era. In: Nat. Rev. Microbiol. 2009, 7, pp. 629-641. https://doi.org/10.1038/nrmicro2200
5. Courvalin P. Vancomycin resistance in Gram-positive cocci. In: Clin Infect Dis. 2006, 42 (Suppl 1), pp. 25-S34. https://doi.org/10.1086/491711
6. Craft K., Elly M., Nguyen J., Berg L. et al. Townsend Methicillin-resistant Staphylococcus aureus (MRSA): antibiotic-resistance and the biofilm phenotype. In: The Royal Society of Chemistry, 2019. https://doi.org/10.1039/C9MD00044E
7. Foster T. Antibiotic resistance in Staphylococcus aureus. Current status and future prospects. In: FEMS Microbiol. Rev. 2017, pp. 430-449. https://doi.org/10.1093/femsre/fux007
8. Foster T. Antibiotic resistance in Staphylococcus aureus. Current status and future prospects In: FEMS Microbiology Reviews, Vol. 41, Issue 3, 2017, pp. 430-449. https://doi.org/10.1093/femsre/fux007
9. Gardete S., Tomasz A. Mechanisms of vancomycin resistance in Staphylococcus aureus. In: J. Clin. Investig. 2014, 124, pp. 2836-2840. https://doi.org/10.1172/JCI68834
10. Gardiner B., Grayson M., Wood G. Inducible resistance to clindamycin in Staphylococcus aureus: Validation of Vitek-2 against CLSI D-test. In: Pathology. 2013, 45, pp. 181-184. https://doi.org/10.1097/PAT.0b013e32835cccda
11. Garrido-Mesa N.; Zarzuelo A., Gálvez J. Minocycline: Far beyond an antibiotic. In: Br. J. Pharmacol. 2013, 169, pp. 337-352. https://doi.org/10.1111/bph.12139
12. Hiramatsu K., Kayayama Y., Matsuo M. et al. Vancomycin-intermediate resistance in Staphylococcus aureus. In: J. Glob. Antimicrob. Resist. 2014, 2, pp. 213-224. https://doi.org/10.1016/j.jgar.2014.04.006
13. Jiang J., Bhuiyan M., Shen H. et al. Antibiotic resistance and host immune evasion in Staphylococcus aureus mediated by a metabolic adaptation. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 2019, 116, pp. 3722-3727. https://doi.org/10.1073/pnas.1812066116
14. Kelmani Chandrakanth R., Raju S., Patil S. Aminoglycoside-resistance mechanisms in multidrug-resistant Staphylococcus aureus clinical isolates. In: Curr. Microbiol. 2008, 56, pp. 558-562. https://doi.org/10.1007/s00284-008-9123-y
15. Long K., Vester B. Resistance to linezolid caused by modifications at its binding site on the ribosome. In: Antimicrob. Agents Chemother. 2012, 56, pp. 603-612. https://doi.org/10.1128/AAC.05702-11
16. Mcaleese F., Petersen P., Ruzin A. et al. A novel MATE family efflux pump contributes to the reduced susceptibility of laboratory-derived Staphylococcus aureus mutants to tigecycline. In: Antimicrob. Agents Chemother. 2005, 49, pp. 1865-1871. https://doi.org/10.1128/AAC.49.5.1865-1871.2005
17. Mcguinness W., Malachowa N., Deleo F. Vancomycin Resistance in Staphylococcus aureus. In: Yale J Biol Med. 2017, 90(2), pp. 269-281.
18. Miller W., Bayer A., Arias C. Mechanism of action and resistance to daptomycin in Staphylococcus aureus and enterococci. In: Cold Spring Harb. Perspect. Med. 2016, p. 6. https://doi.org/10.1101/cshperspect.a026997
19. Nazarian, S.; Akhondi, H. Minocycline; StatPearls Publishing: Treasure Island, FL, USA, 2021.
20. Prisacari V., Buga D., Berdeu I. Aspecte epidemiologice în ulcerele trofice cu Staphylococcus meticilino-rezistent. În: One Healt & Risk Management, 2021, vol. 2(2), p. 51-57. ISSN 2587-3458. https://doi.org/10.38045/ohrm.2021.2.07
21. Prisacari V., Buga D., Berdeu I. Nosocomial infections with methicillin resistant Staphylococcus: epidemiogenic situation at day, solutions. In: Akademos, 2017, nr. 4(47), pp. 72-76. ISSN 2231-0584.
22. Sedaghat H., Nasr Esfahani B., Mobasherizadeh S. et al. Phenotypic and genotypic characterization of macrolide resistance among Staphylococcus aureus isolates in Isfahan, Iran. Iran. In: J. Microbiol. 2017, 9, pp. 264-270.
23. Tsiodras S., Gold H., Sakoulas G. et al. Linezolid resistance in a clinical isolate of Staphylococcus aureus. In: Lancet 2001, 358, pp. 207-208.
https://doi.org/10.1016/S0140-6736(01)05410-1
24. Villar M., Marimon J., Garcia-Arenzana J. et al. Epidemiological and molecular aspects of rifampicin-resistant Staphylococcus aureus isolated from wounds, blood and respiratory samples. In: J. Antimicrob. Chemother. 2011, 66, pp. 997-1000. https://doi.org/10.1093/jac/dkr059
25. Walsh C. Antibiotics That Block Protein Synthesis. In Antibiotics: Challenges, Mechanisms, Opportunities; ASM Press: Washington, DC, USA, 2016, pp. 114-146. https://doi.org/10.1128/9781555819316.ch6
26. Walsh C. Major Classes of Antibiotics and Their Modes of Action. In: Antibiotics: Challenges, Mechanisms, Opportunities; ASM Press: Washington, DC, USA, 2016; pp. 16-32. https://doi.org/10.1128/9781555819316.ch2
27. Yanguang C., Sijin Y., Xiancai R. Vancomycin resistant Staphylococcus aureus infections: A review of case updating and clinical features. In: Journal of Advanced Research. 2020, pp. 169-176. https://doi.org/10.1016/j.jare.2019.10.005
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
