Valoarea diagnostică a testului de efort cardiopulmonar în diferențierea decondiționării fizice de sindromul post-tromboembolism pulmonar prin corelațiile clinico- paraclinice

Autori

Cuvinte cheie:

test de efort cardiopulmonar, tromboembolism pulmonar, decondiționare fizică

Rezumat

Sindromul post-tromboembolism pulmonar (SPEP) afectează calitatea vieții supraviețuitorilor tromboembolismului pulmonar (TEP) acut, manifestându-se prin dispnee persistentă. Diagnosticul diferențial între sechelele vasculare pulmonare și decondiționarea fizică necesită metode noninvazive, precum testul de efort cardiopulmonar (CPET). S-a urmărit evaluarea valorii diagnostice a CPET în diferențierea SPEP de decondiționarea fizică. S-a efectuat un studiu prospectiv, comparativ, în care au fost incluși 53 de pacienți post-TEP și 47 de pacienți cu dispnee persistentă fără antecedente de TEP; toți subiecții au fost evaluați clinico-paraclinic și prin CPET pe cicloergometru. CPET a identificat trei profiluri funcționale distincte la 3-6 luni post-eveniment, diferențiind cu precizie un segment de 15-20% cu risc înalt de hipertensiune pulmonară cronică de pacienții cu decondiționare fizică predominantă. CPET s-a dovedit util în triajul funcțional al pacienților post-TEP, având valoare diagnostică superioară în identificarea mecanismelor vasculare reziduale comparativ cu decondiționarea fizică.

Referințe

1. Humbert, M., Kovacs, G., Hoeper, M.M., et al. 2022 ESC/ERS Guidelines for the diagnosis and treatment of pulmonary hypertension. European Heart Journal. 2022;43(38):3618-3731. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehac237

2. Diaconu, N., et al. Post-pulmonary embolism syndrome: long-term complications of pulmonary embolism. Moldovan Medical Journal. 2023;66(1):44-51. https://doi.org/10.52418/moldovan-med-j.66-1.23.08

3. Luijten, D., de Jong, C.M.M., Ninaber, M.K., et al. Post-Pulmonary Embolism Syndrome and Functional Outcomes after Acute Pulmonary Embolism. Seminars in Thrombosis and Hemostasis. 2023;49(8):848-860. https://doi.org/10.1055/s-0042-1749659

4. Kirchberger, I., Fischer, S., Berghaus, T.M., et al. Dyspnea after a first episode of pulmonary embolism: prevalence, predictors and long-term associations with health-related quality of life. Frontiers in Cardiovascular Medicine. 2025;12:1595705. https://doi.org/10.3389/fcvm.2025.1595705

5. Farmakis, I.T., Keller, K., Barco, S., et al. From acute pulmonary embolism to post-pulmonary embolism sequelae. VASA. 2022;52(1):29-37. https://doi.org/10.1024/0301-1526/a001042

6. Morris, T., Fernandes, T., Channick, R. Evaluation of dyspnea and exercise intolerance after acute pulmonary embolism. Chest. 2023;163(4):933-941. https://doi.org/10.1016/j.chest.2022.06.036

7. Shah, K.P., Lee, C., McBane, R.D., et al. Post-Pulmonary Embolism Syndrome - A Diagnostic Dilemma and Challenging Management. Mayo Clinic Proceedings. 2024;99(12):1965-1982. https://doi.org/10.1016/j.mayocp.2024.07.008

8. Alblas, H., van Kan, C., van het Westeinde, S.C., et al. Persistent dyspnea after acute pulmonary embolism is related to perfusion defects and lower long-term quality of life. Thrombosis Research. 2022;219:89-94. https://doi.org/10.1016/j.thromres.2022.09.008

9. Vanaken, G., Wieczorek, D., Rubick, D., et al. Cardiopulmonary exercise testing following acute pulmonary embolism: systematic review and pooled analysis of global studies. Pulmonary Circulation. 2024;14(4):e12451. https://doi.org/10.1002/pul2.12451

10. Mounsey, L.A., et al. Cardiopulmonary exercise testing in people with persistent dyspnea after pulmonary embolism. Annals of the American Thoracic Society. 2023;20(10):1528-1530. https://doi.org/10.1513/AnnalsATS.202302-108RL

11. Khilzi, K., Piccari, L., Franco, G., et al. Cardiopulmonary exercise testing with simultaneous echocardiography after pulmonary embolism. Pulmonary Circulation. 2025;15(1):e70045. https://doi.org/10.1002/pul2.70045

12. Mali, R.M.A., Ninaber, M.K., van Mens, T.E., et al. Key elements of follow-up care after acute pulmonary embolism focusing on long-term sequelae: a Delphi study among European experts. European Heart Journal. Quality of Care & Clinical Outcomes. 2025;11(7):1137-1143. https://doi.org/10.1093/ehjqcco/qcaf053

13. Farmakis, I.T., Valerio, L., Barco, S., et al. Follow-up algorithm for detecting chronic sequelae of pulmonary embolism: diagnostic performance and possible limitations. Journal of Thrombosis and Haemostasis. 2025;23(12):S1538-7836(25)00912-2. https://doi.org/10.1016/j.jtha.2025.11.029

14. Coquoz, N., Stolz, D., Popov, V., et al. Patient characteristics associated with dyspnea after an acute pulmonary embolism. European Respiratory Journal. 2025;66(suppl 69):PA1934. https://doi.org/10.1183/13993003.congress-2025.PA1934

Descărcări

Publicat

28.06.2026

Număr

Secțiune

Articole

Cum cităm

[1]
Carauș, V. et al. 2026. Valoarea diagnostică a testului de efort cardiopulmonar în diferențierea decondiționării fizice de sindromul post-tromboembolism pulmonar prin corelațiile clinico- paraclinice. Public Health Economy and Management in Medicine. 1(106) (Jun. 2026), 56–62.

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

Articole similare

31-40 of 355

Puteți, de asemenea, începeți o căutare avansată de similaritate pentru acest articol.