Aprecierea valorilor testelor funcționale hepatice la femeile cu colestază intrahepatică de sarcină
DOI:
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.4(97).21Cuvinte cheie:
colestaza intrahepatică de sarcină, sarcina, diagnostic, teste funcționale hepaticeRezumat
Colestaza intrahepatică de sarcină este o patologie hepatică, diagnosticul căreia se bazează pe aprecierea nivelului seric al acizilor biliari și a testelor funcționale hepatice. Studiul a avut drept scop evaluarea valorilor testelor funcționale hepatice la femeile cu colestază intrahepatică de sarcină. Materiale și metode de cercetare. La baza acestei lucrării a stat un studiu prospectiv de cohortă, care a inclus 142 de cazuri clinice, divizate în două loturi, în funcție de complicația sarcinii cu colestaza gravidarum. Cercetarea a fost realizată prin evaluarea nivelului testelor funcționale hepatice, precum și prin studierea documentației medicale. Datele statistice au fost prelucrate prin intermediul programelor IBM Statistics SPSS 21, MedCalc și GraphPad. Pentru aprecierea sensibilității și specificității în examinarea eficienței modelului, a fost utilizată curba ROC. Rezultate obținute. S-a constatat creșterea valorilor ALT și AST la femeile sarcina cărora s-a complicat cu colestază intrahepatică de sarcină. Valorile fosfatazei alcaline și γ-glutamiltransferazei au fost crescute la un număr nesemnificătiv de gestante cu colestaza gravidarum. În baza curbelor ROC, s-a determinat că sensibilitatea indicatorului ALT în diagnosticul colestazei intrahepatice de sarcină a fost de 81,7%, iar specificitatea – 81,7%. În cazul AST, sensibilitatea indicatorului a constituit 80,3%, iar specificitatea a fost de 81,7%. Concluzii. În urma acestui studiu, a fost demonstrată o creștere semnificativă a valorilor ALT și AST la femeile sarcina cărora s-a complicat cu colestaza gravidarum, precum și o sensibilitate și specificitate înaltă a acestor indicatori în diagnosticul acestei afecțiuni patologice.
Referințe
1. Ammon F.J., Kohlhaas A., Elshaarawy O. et al. Liver stiffness reversibly increases during pregnancy and independently predicts preeclampsia. In: World Journal of Gastroenterology. 2018; 24(38): 4393. https://doi.org/10.3748/wjg.v24.i38.4393
2. Arora A., Kumar A., Anand A.C. et al. Indian National Association for the Study of the Liver - Federation of Obstetric and Gynaecological Societies of India Position Statement on Management of Liver Diseases in Pregnancy. In: Journal of clinical and experimental hepatology. 2019; 9(3): 383-406. https://doi.org/10.1016/j.jceh.2019.02.007
3. Bacak S.J., Thornburg L.L. Liver Failure in Pregnancy. In: critical care clinics. 2016; 32(1): 61-72. https://doi.org/10.1016/j.ccc.2015.08.005
4. Botros M., Sikaris K.A. The de ritis ratio: the test of time. In: The clinical Biochemist Reviews. 2013; 34(3): 117.
5. Cemortan M.I., Sagaidac I.V. Clinical course of pregnancy, childbirth and perinatal outcomes in women with intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: akush-erstvo i Ginekologiya/obstetrics and Gynecology. 2021; 5: 94-99 (in Russian). https://doi.org/10.18565/aig.2021.5.94-99
6. Cui D., Zhong Y., Zhang L., Du H. Bile acid levels and risk of adverse perinatal outcomes in intrahepatic cholestasis of pregnancy: a meta‐analysis. In: Journal of obstetrics and Gynaecology Research. 2017; 43(9): 1411-1420. https://doi.org/10.1111/jog.13399
7. Dai H., Xu J. The aST/aLT (De Ritis) Ratio Independently predicts adverse outcomes in patients with pyogenic Liver abscess. 2020. https://doi.org/10.21203/rs.3.rs-25277/v1
8. Gabzdyl E.M., Schlaeger J.M. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: The Journal of perinatal & neonatal nursing. 2015; 29(1): 41-50. PMID: 25633399. https://doi.org/10.1097/JPN.0000000000000077
9. Geenes V., Williamson C., Chappell L.C. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: The obstetrician & Gy-naecologist. 2016; 18(4): 273-281. https://doi.org/10.1111/tog.12308
10. Girling J., Knight C.L., Chappell L. on behalf of the Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: BJoG. 2022; 129(13): e95-e114. https://doi.org/10.1111/1471-0528.17206
11. Glantz A., Marschall H.U., Mattsson L.Å. Intrahepatic cholestasis of pregnancy: relationships between bile acid levels and fetal complication rates. In: Hepatol-ogy. 2004; 40(2): 467-474. https://doi.org/10.1002/hep.20336
12. Jurate K., Rimantas, Z., Jolanta S. et al. Sensitivity and specificity of biochemical tests for diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: annals of Hepatology. 2017; 16(4): 569-573. https://doi.org/10.5604/01.3001.0010.0294
13. Kenyon A., Piercy C., Girling J. et al. Pruritus may precede abnormal liver function tests in pregnant women with obstetric cholestasis: a longitudinal analysis. In: BJoG. 2001; 108: 1190-1192. https://doi.org/10.1111/j.1471-0528.2003.00281.x
14. Manzotti C., Casazza G., Stimac T. et al. Total serum bile acids or serum bile acid profile, or both, for the diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: cochrane Database of Systematic Reviews. 2019; 7: CD012546. https://doi.org/10.1002/14651858.CD012546.pub2
15. Mohan M., Antonios A., Konje J. et al. Stillbirth and associated perinatal outcomes in obstetric cholestasis: a systematic review and meta-analysis of observational studies. In: European Journal of obstetrics & Gynecol-ogy and Reproductive Biology X. 2019; 3: 100026. https://doi.org/10.1016/j.eurox.2019.100026
16. Morton A., Laurie J. The biochemical diagnosis of intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: obstetric Medicine. 2019; 12(2): 76-78. https://doi.org/10.1177/1753495X18795979
17. Ovadia C., Seed P.T., Sklavounos A. et al. Association of adverse perinatal outcomes of intrahepatic cholestasis of pregnancy with biochemical markers: results of aggregate and individual patient data meta-analyses. In: The Lancet. 2019; 393(10174): 899-909.
18. Ozkan S., Ceylan Y., Ozkan O.V., Yildirim S. Review of a challenging clinical issue: Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: World J. Gastroenterol. 2015; 21(23): 7134-7141. https://doi.org/10.3748/wjg.v21.i23.7134
19. Piechota J., Jelski W. Intrahepatic cholestasis in preg-nancy: review of the literature. In: Journal of clinical Medicine. 2020; 9(5): 1361. https://doi.org/10.3390/jcm9051361
20. Reid R., Ivey K.J., Rencoret R.H., Storey B. Fetal complications of obstetric cholestasis. In: BMJ. 1976; 1(6014): 870-872. https://doi.org/10.1136/bmj.1.6014.870
21. Suresh I., TR V., HP N. Predictors of Fetal and Maternal Outcome in the Crucible of Hepatic Dysfunction During Pregnancy. In: Gastroenterology Res. 2017; 10(1): 21-27. https://doi.org/10.14740/gr787w
22. Williamson C., Geenes V. Intrahepatic cholestasis of pregnancy. In: obstetrics & Gynecology. 2014; 124(1): 120-133. PMID: 24901263.
https://doi.org/10.1097/AOG.0000000000000346
23. Дорофейков В.В., Борисова И.В., Тарасова М.А. и др. Лабораторная диагностика лекарственно-индуци-рованных поражений печени при беременности. В: Трансляционная медицина. 2017; 4(3): 35-44.
24. Пальгова Л.К. (2014). Основные синдромы пораже-ния печени: диагностические критерии и тактика ведения цитолитического и холестатического син-дромов в поликлинической практике. Справочник поликлинического врача, (5), 21-29.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
