Riscul cardiovascular și riscul de apnee în somn la persoanele cu diabet zaharat tip 2

Cătălina Mocanu; Feodora Terenti; Cristina Cernei; Cristina Prisacari; Irina Rusu; Elena Ungurean

Autori

Cătălina Mocanu IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
Feodora Terenti IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
Cristina Cernei IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
Cristina Prisacari IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”
Irina Rusu IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” https://orcid.org/0000-0003-3381-8514
Elena Ungurean MSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”

Cuvinte cheie:

diabet zaharat de tip 2, sindrom de apnee însomn, risc cardiovascular, SCORE 2-Diabetes

Rezumat

Pandemia globală a bolilor metabolice asociate frecvent cu sindromul de apnee în somn (SAS) reprezintă un factor de risc major pentru mortalitatea prin boli cardiovasculare. Respectiv, este primordială stratificarea riscului pentru sindromul de apnee în somn, precum și a riscului pentru bolile cardiovasculare la toate persoanele cu diabet zaharat. Studiul transversal descriptiv a inclus 150 de persoane cu DZ tip 2, internate în secția Endocrinologie al Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” în perioada septembrie-noiembrie 2023. Pentru stratificarea riscului pentru SAS a fost utilizat chestionarul STOP-BANG, iar pentru evaluarea riscului cardiovascular – sistemul SCORE 2-Diabetes. Se estimează că 44% dintre persoanele cu DZ tip 2 prezintă risc intermediar pentru SAS; 34% – risc înalt și doar 22% prezintă risc redus, iar conform chestionarului SCORE 2-Diabetes: 0,7% dintre persoanele cu DZ tip 2 studiate prezintă risc scăzut; 6,7% risc moderat; 21,3% risc înalt și 71,3% risc foarte înalt pentru patologie cardiovasculară. Majoritatea persoanelor cu DZ tip 2 prezintă risc intermediar și înalt pentru SAS, precum și risc foarte înalt pentru evenimente cardiovasculare, iar excesul de greutate raportat prin IMC și CA a fost mai mare în rândul persoanelor cu DZ de tip 2 și risc înalt pentru SAS. Totodată, se observă că majoritatea pacienților cu risc înalt și foarte înalt CV prezintă risc crescut pentru SAS.

Referințe

1. ADDERLEY N., SUBRAMANIAN A., TOULIS K., et al. Obstructive Sleep Apnea, a Risk Factor for Cardiovascular and Microvascular Disease in Patients With Type 2 Diabetes: Findings From a Population-Based Cohort Study. In: Diabetes Care. 2020, Vol. 43, nr. 8, pp. 1868-1877. PMID: 32345651 https://doi.org/10.2337/dc19-2116

2. ALASTAIR G., DANIEL P., INGRID D., et al. Rezistența la insulină adipoasă se asociază cu dislipidemie independentă de rezistența hepatică și implică sem nalizarea hormonală timpurie. În: AHAIASA Journals.2024, Vol. 43, nr. 6, pp.1054-1065. ISSN 1079-5642

3. BECK M., WESTERGAARD D., JENSEN A., et al. Temporal order of disease pairs affects subsequent disease trajectories: the case of diabetes and sleep apnea. In: Pacific Symposium Biocomputing. 2017; Vol. 22; pp. 380-389. PMID: 27896991 https://doi.org/10.1142/9789813207813_0036

4. BOTNARU V., CORLĂTEANU A., SÎRCU V., et al. Sindromul de apnee obstructivă în somn. Protocol clinic național. 2017.

5. CIPOLLA-NETO J., GASPAR DO AMARAL F. Melatonin as a Hormone: New Physiological and Clinical Insights. In: Endocrine Reviews. 2018, Vol. 39, nr. 6, pp. 990-1028. PMID: 30215696 https://doi.org/10.1210/er.2018-00084

6. IDA E., JESPER B., GREGORY P., et al. Cardiovascular risk in young patients diagnosed with obstructive sleep apnea. In: American Heart Association. 2024, nr. 13(8), e033506. https://doi.org/10.1161/JAHA.123.033506

7. JYOTSNA F., AHMED A., KUMAR K., et al. Exploring the Complex Connection Between Diabetes and Cardiovascular Disease: Analyzing Approaches to Mitigate Cardiovascular Risk in Patients With Diabetes. In: Cureus. 2023, Vol.15; nr. 8, e43882. https://doi.org/10.7759/cureus.43882

8. KOO C., DRAGER L., SETHI R., et al. Sleep and Stent Study Investigators. Obstructive Sleep Apnea and Diabetes Independently Add to Cardiovascular Risk After Coronary Revascularization. In: Diabetes Care.2018, Vol. 41; nr. 2; pp. 12-14. PMID: 29208655 https://doi.org/10.2337/dc17-0759

9. MU Z., WANG Y., LI C. Association Between Tumor Necrosis Factor-α and Diabetic Peripheral Neuropathy in Patients with Type 2 Diabetes: a Meta-Analysis. In: Mol Neurobiol. 2017, Vol. 54; nr. 2; pp. 983-996. PMID: 26797519 https://doi.org/10.1007/s12035-016-9702-z

10. NEWHOUSE L., JOYNER M., CURRY T., et al. Three hours of intermittent hypoxia increases circulating glucose levels in healthy adults. In: Physiological Reports. 2017, Vol. 5; nr. 1. ISSN 2051-817X https://doi.org/10.14814/phy2.13106

11. O'CONNOR-REINA C., ALCALA L., IGNACIO J. Risk of diabetes in patients with sleep apnea: comparison of surgery versus CPAP in a long-term follow-up study. In: Journal of Otolaryngology - Head & Neck Surgery. 2023, nr. 52(1), 16 doi: 10.1186/s40463-022-00616-3. https://doi.org/10.1186/s40463-022-00616-3

12. PASCHOU S., BLETSA E., SALTIKI K., et al. Sleep Apnea and Cardiovascular Risk in Patients with Prediabetes and Type 2 Diabetes. In. Nutrients. 2022, Vol. 14, nr 23, pp 4978-4989. PMID: 36501019; PMCID: PMC9741445 https://doi.org/10.3390/nu14234989

13. QU H., GUO M., ZHANG Y., SHI DZ. Obstructive sleep apnea increases the risk of cardiac events after percutaneous coronary intervention: a meta-analysis of prospective cohort studies. In: Sleep Breath. 2018, Vol. 22, nr. 1, pp. 33-40. PMID: 28421375. https://doi.org/10.1007/s11325-017-1503-8

14. REUTRAKUL S., MOKHLESI B. Obstructive Sleep Apnea and Diabetes: A State of the Art Review. In: Chest. 2017, Vol. 152, nr. 5, pp. 1070-1086. PMID: 28527878; PMCID: PMC5812754 https://doi.org/10.1016/j.chest.2017.05.009

15. RINALDI V., COSTANTINO A., SABATINO L., CASALE M. Sleep Disordered Breathing and CPAP Treatment and Management. 2022, Vol. 4, nr/ 3, pp. 1002-1013. ISSN 2667-3681

16. ROMERO-CORRAL A., CAPLES S., LOPEZ-JIMENEZ F., SOMERS V. Interactions between obesity and obstructive sleep apnea: implications for treatment. In: Chest. 2010, Vol.137, nr. 3, pp. 711-7199. PMID: 20202954; PMCID: PMC3021364. https://doi.org/10.1378/chest.09-0360

17. SHI H., JIANG X. Correlation Between QTc Prolongation and Obstructive Sleep Apnea in Patients with Type 2 Diabetes Mellitus. In: Med Sci Monit. 2020, Vol. 26. PMID: 32853184; PMCID: PMC7478427 https://doi.org/10.12659/MSM.926954

18. Standards of Care in Diabetes-2024. January 2024, Volume 47, Supplement 1 ISSN: 0149-5992

19. STRAUSZ S., HAVULINNA A., TUOMI T., et al. Obstructive sleep apnea and the risk for coronary heart disease and type 2 diabetes: a longitudinal populationbased study in Finland. In: BMJ Open. 2018, Vol. 8, nr. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2018-022752 10. PMID: 30327404; PMCID: PMC6194468

20. SU X., LI J., GAO Y., CHEN K., et al. Impact of obstructive sleep apnea complicated with type 2 diabetes on long-term cardiovascular risks and all-cause mortality in elderly patients. In: BMC Geriatr. 2021, Vol. 21, nr. 1. PMID: 34563134; PMCID: PMC8466658 https://doi.org/10.1186/s12877-021-02461-x

21. WANG H., LI X., TANG Z., GONG G. Cardiovascular Outcomes Post Percutaneous Coronary Intervention in Patients with Obstructive Sleep Apnea and Type 2 Diabetes Mellitus: A Systematic Review and Meta-Analysis. In: Diabetes Ther. 2020, Vol. 11, nr. 8, pp. 1795-1806. PMID: 32591980; PMCID: PMC7376814 https://doi.org/10.1007/s13300-020-00870-6

22. XU J., LONG Y., GOZAL D., EPSTEIN P. Beta-cell death and proliferation after intermittent hypoxia: role of oxidative stress. In: Free Radical Biology and Medicine. 2009, Vol. 46, nr. 6, pp. 783-90. PMID: 19133326. https://doi.org/10.1016/j.freeradbiomed.2008.11.026

23. ZHANG S., KHALYFA A., WANG Y., et al. Sleep fragmentation promotes NADPH oxidase 2-mediated adipose tissue inflammation leading to insulin resistance in mice. In: Journal of Obesity (London). 2014, Vol. 38, nr. 4, pp. 619-24. PMID: 23897221; PMCID: PMC3907464. https://doi.org/10.1038/ijo.2013.139