Modificarea unor parametri biochimici ai culturilor bacteriene sub influența compușilor chimici și a extractelor de spirulină

Autori

DOI:

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2025.1(103).06

Cuvinte cheie:

compuşi chimici, extracte de spirulină, Bacterii, parametri biochimici

Rezumat

Stabilirea particularităților de acțiune ale compușilor antimicrobieni reprezintă o prioritate atât din punctul de vedere al aprecierii efectelor curative, cât și din perspectiva promovării produsului farmaceutic de la idee până la medicamentul implementat în practica terapeutică. A fost realizat un studiu amplu, care a avut ca obiect de studiu trei compuși chimici nou-sintetizați și două extracte de spirulină. Pentru a studia modificarea parametrilor biochimici sub influența acestor compuși, au fost utilizate trei tulpini microbiene. Toate rezultatele experimentale obținute au fost supuse analizei statistice uzuale, cu aplicarea instrumentelor de statistică descriptivă și statistică inferențială. Extractele de spirulină nu au un efect toxic direct asupra tulpinilor de P. aeruginosa, E. coli, S. aureus, fapt confirmat prin menținerea nivelului de malondialdehidă și lactat-dehidrogenază eliberate la nivelul controlului. Compușii chimici aplicați în concentrații minime inhibitorii produc efecte toxice pronunțate în culturile bacteriene studiate: creșterea cantității de malondialdehidă; creșterea activității lactat-dehidrogenazei eliberate; scăderea activității enzimelor antioxidante primare. Acțiunea combinată a compușilor asupra parametrilor investigați este mai eficientă, deoarece în acest caz concentrația minimă inhibitorie a compușilor este de 2-4 ori mai mică în comparație cu cea a compușilor utilizați separat. Extractele de spirulină nu au exercitat un efect toxic asupra tulpinilor bacteriene, spre deosebire de compușii chimici care, în concentrații minime inhibitorii, au produs efecte toxice pronunțate. Atunci când am combinat compușii chimici cu cei biologici, am observat un efect sinergic al acestora.

Referințe

BALAN G. Compuşi noi cu acţiune asupra microorganismelor izolate din ulcere trofice: tz. de doc. hab. în med. Chișinău, 2022. 283p. Retrieved June 02, 2024, from http://www.cnaa.md/files/theses/2022/58401/greta_balan_thesis.pdf.

2. CEPOI L., RUDI L., CHIRIAC T., et al. Dialdehida malonică - un potențial marcher al toxicității nanoparticulelor în mediul acvatic. In: One Health and Risc Management. 2020, 1(1), 64-71. doi:10.5281/zenodo.3701197.

3. CHOROMAŃSKA M., KLIMIUK A., KOSTECKA-SOCHOŃ P. et al. Antioxidant Defence, Oxidative Stress and Oxidative Damage in Saliva, Plasma and Erythrocytes of Dementia Patients. Can Salivary AGE be a Marker of Dementia? In: International Journal of Molecular Sciences. 2025, 18(10). https://doi.org/10.3390/ijms18102205

4. CHOUCHANI E., JAMES A., FEARNLEY I. et al. Proteomic approaches to the characterization of proteint hiol modification. In: Curr. Opin. Chem. Biol. 2011, 15, 120-128. https://doi.org/10.1016/j.cbpa.2010.11.003

5. CUI X., GONG J., HAN H. et al. Relationship between free and total malondialdehyde, a well-established marker of oxidative stress, in various types of human biospecimens. In: Journal of Thoracic Disease. 2018, 10(5), 3088-3197. https://doi.org/10.21037/jtd.2018.05.92

6. DEMASI M., AUGUSTO O., BECHARA E. et al. Oxidative Modification of Proteins: From Damage to Catalysis, Signaling, and Beyond. In: Antioxid Redox Signal. 2021, 35(12), 1016-1080. https://doi.org/10.1089/ars.2020.8176

7. GASPAR P., AL-BAYATI F., ANDREW P. et al. Lactate Dehydrogenase Is the Key Enzyme for Pneumococcal Pyruvate Metabolism and Pneumococcal Survival in Blood. In: Infection and Immunity. 2014, 82(12), 5099-5109. https://doi.org/10.1128/IAI.02005-14

8. GRYSZCZYŃSKA B., FORMANOWICZ D., BUDZYŃ M. et al. Advanced Oxidation Protein Products and Carbonylated Proteins as Biomarkers of Oxidative Stress in Selected Atherosclerosis-Mediated Diseases. In: BioMed Research International. 2017, 1-9. https://doi.org/10.1155/2017/4975264

9. GUDUMAC V., TAGADIUC O., RÎVNEAC V. et al. Investigaţii biochimice. Elaborare metodică. Micrometode. Vol. II. Chișinău: Elena V.I. SRL, 2010. 104 p.

10. GULEA A., USATAIA I., GRAUR V. et al. Synthesis, Structure and Biological Activity of Coordination Compounds of Copper, Nickel, Cobalt, and Iron with EthylN'-(2-Hydroxybenzylidene)-N-prop-2-en-1-ylcarbamohydra-zonothioate. In: Russian Journal of General Chemistry. 2020, 90(4), 630-639. https://doi.org/10.1134/S107036322004012X

11. LAOUAMI S., MESSAOUDI K., ALBERTO F. et al. Lac tate dehydrogenase A promotes communication between carbohydrate catabolism and virulence in Bacillus cereus. In: J. Bacteriol. 2011, 193, 1757-1766. https://doi.org/10.1128/JB.00024-11

12. LISANNE C., JOOP D., ROBIN P. et al. Advanced glycation end products: An emerging biomarker for adverse outcome in patients with peripheral artery disease. In: Atherosclerosis. 2016, 254, 291-299. https://doi.org/10.1016/j.atherosclerosis.2016.10.012

13. MARTÍNEZ S., AIASSA V., SOLA C., BECERRA M. Oxidative stress response in reference and clinical Staphy lococcus aureus strains under Linezolid exposure. In: Journal of Global Antimicrobial Resistance. 2020, 22, 257-262. https://doi.org/10.1016/j.jgar.2020.02.032

14. MIRLOHI M., YAGHOOTI H., SHIRALI S. et al. Increased levels of advanced glycation end products positively correlate with iron overload and oxidative stress markers in patients with β-thalassemia major. In: Ann Hematol. 2018, 97, 679-684. https://doi.org/10.1007/s00277-017-3223-3

15. NEVES A., RAMOS A., SHEARMAN C. et al. Metabolic characterization of Lactococcus lactis deficient in lactate dehydrogenase using in vivo 13C-NMR. In: Eur.J. Biochem. 2000, 267, 3859-3868. https://doi.org/10.1046/j.1432-1327.2000.01424.x

16. NUR I., MUNNA M., NOOR R. Study of exogenous oxidative stress response in Escherichia coli, Pseudomonas spp., Bacillus spp., and Salmonella spp. In: Turk J Biol. 2014, 38, 502-509. https://doi.org/10.3906/biy-1312-93

17. PERRONE A., GIOVINO A., BENNY J., MARTINELLI F. Advanced Glycation End Products (AGEs): Biochemistry, Signaling, Analytical Methods, and Epigenetic Effects. In: Oxidative Medicine and Cellular Longevity. 2020, 1-18. https://doi.org/10.1155/2020/3818196

18. PIACENZA L., PELUFFO G., ALVAREZ M. et al. Trypanosoma cruzi Antioxidant Enzymes As Virulence Factors in Chagas Disease. In: Antioxidants & Redox Signaling. 2013, 19(7), 723-734. https://doi.org/10.1089/ars.2012.4618

19. RANA N., SAUVAGEOT N., LAPLACE J. et al. Redox balance via lactate dehydrogenase is important for multiple stress resistance and virulence in Enterococcus faecalis. In: Infect. Immun. 2013, 81, 2662-2668. https://doi.org/10.1128/IAI.01299-12

20. RICHARDSON A., LIBBY S., FANG F. A nitric oxideinducible lactate dehydrogenase enables Staphylococcus aureus to resist innate immunity. In: Science.2008, 319, 1672-1676. https://doi.org/10.1126/science.1155207

21. SAVAGE D., HILT J., DZIUBLA T. In vitro methods for assessing nanoparticle toxicity. In: Methods in Molecular Biology. 2019, 1894, 1-29.

https://doi.org/10.1007/978-1-4939-8916-4_1

22. SINGH V., PAL A., DOROKAR M. A polyphenolic flavonoid glabridin: Oxidative stress response in multidrug-resistant Staphylococcus aureus. In: Free Radical Biology and Medicine. 2015, 87, 48-57. https://doi.org/10.1016/j.freeradbiomed.2015.06.016

23. TSIKAS D. Assessment of lipid peroxidation by measuring malondialdehyde (MDA) and relatives in biological samples: Analytical and biological challenges. In: Analytical Biochemistry. 2017, 524, 13-30. https://doi.org/10.1016/j.ab.2016.10.021

24. WANG G. Improved Methods for Classification, Prediction and Design of Antimicrobial Peptides. In: Methods Mol Biol. 2015, 1268, 43-66.

https://doi.org/10.1007/978-1-4939-2285-7_3

25. AHMADI R., ABDOLMALEKI P., BAKHSHI B. et al. Synergistic antioxidant and antimicrobial activities of phycocyanin and phycoerythrin from Spirulina platensis. In: Int J Biol Macromol. 2024,270:137145. https://doi.org/10.1016/j.ijbiomac.2024.137145

26. ILIEVA I., TENEVA I., STOYANOV P. et al. Antimicrobial properties of the cyanobacterium Arthrospira (Spirulina): a review. In: Microorganisms. 2024, 12(2):404. https://doi.org/10.3390/microorganisms12020404

27. RUNGJIRAPHIRAT S., CHAIJAROENKUL W., NABANGCHANG K. Antibacterial activity of ethanolic and methanolic extracts of Spirulina platensis against mul tidrug-resistant skin pathogens and biofilm formation. In: Biology (Basel). 2025, 14(5):502.

https://doi.org/10.3390/biology14050502

28. SABAT P., SAMANTA S., DAS R. et al. Antibacterial potential of Spirulina sp. against pathogenic bacteria: insights into bioactive compounds and mechanisms. In: Bioresour Bioprocess. 2025, 12(1):57. https://doi.org/10.1186/s40643-025-00861-0

Descărcări

Publicat

10.01.2026

Număr

Secțiune

Articole

Cum cităm

[1]
Iunac, D. et al. 2026. Modificarea unor parametri biochimici ai culturilor bacteriene sub influența compușilor chimici și a extractelor de spirulină. Public Health Economy and Management in Medicine. 1(103) (Jan. 2026), 40–52. DOI:https://doi.org/10.52556/2587-3873.2025.1(103).06.