Semnificația clinică a dereglărilor endocrine în geneza disfuncțiilor menstruale la adolescentele cu obezitate

Rezumat

Una dintre componentele sănătății reproductive a unei națiuni este sănătatea reproductivă a adolescenților. Starea de sănătate în adolescență determină situația demografică viitoare a țării. Actualmente, în literatura de specialitate se menționează o rată înaltă (cca 50%) a morbidității în rândurile adolescenților, care în mod inevitabil, poate avea impact negativ asupra funcției de reproducere, iar aproximativ o treime dintre aceștia suferă de patologii ale sistemului reproductiv. Există o legătură directă între funcția organelor de reproducere și cantitatea de țesut adipos în organism. Astfel, menarha apare atunci când greutatea corporală atinge media de 47,8 kg și raportul dintre țesutul adipos și greutatea corporală totală constituie 17%. Pentru a se menține un ciclu menstrual regulat, acest raport ar trebui să contituie 22%. În cazul în care conținutul de țesut adipos depășește sau este mai mic decât cel indicat (22%), se modifică activitatea proceselor de aromatizare extragonadală a androgenilor în estrogeni, ceea ce va afecta ulterior feedbackul în sistemul hipotalamus-hipofiză-ovare. În ultimele decenii, obezitatea la copii și adolescenți a înregistrat o creștere covârșitoare la nivel mondial. Obezitatea alimentară provoacă în adolescență neregularități menstruale de șase ori mai frecvent și poate dubla riscul de infertilitate primară. Printre cele mai frecvente dereglări ale ciclului menstrual la adolescentele cu obezitate se numără: amenoreea, oligomenoreea, sângerarea uterină anormală și dismenoreea. Obezitatea provoacă și dereglări endocrine în perioada pubertății, având un impact asupra dezvoltării sexuale – pubertatea precoce sau tardivă