Evaluarea dismicrobismului intestinal la pacienții cu sclerodermie sistemică: dezechilibre între flora patogenă și bacteriile comensale
DOI:
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2025.2(104).15Cuvinte cheie:
sclerodermie sistemică, dismicrobism intestinal, floră patogenăRezumat
Sclerodermia sistemică (SS) este o boală autoimună rară, caracterizată prin fibroză cutanată și viscerală, afectare vasculară și imunologică. În ultimii ani, dismicrobismul intestinal a fost recunoscut ca un factor important în reglarea răspunsului imun și în dezvoltarea inflamației cronice. Dismicrobismul intestinal, definit ca dezechilibrul între bacteriile comensale și patogene, a fost asociat cu severitatea și activitatea bolii în SS. Scopul studiului a constat în evaluarea profilului dismicrobismului intestinal la pacienții cu sclerodermie sistemică și analiza relației dintre dezechilibrul microbiotei și manifestările clinice gastrointestinale. Studiul a inclus 74 de pacienți cu SS (70 de femei, 4 bărbați, vârsta medie 57,74 ± 1,05 ani), internați în 2024-2025 în secțiile de profil reumatologic din Republica Moldova. Forma limitată a fost prezentă la 64,86%, iar cea difuză la 35,14%. Microbismul a fost evaluat bacteriologic din mostre de conținut intestinal. Pacienții cu SS au prezentat o reducere semnificativă a bacteriilor comensale (în special a speciilor de Lactobacillus, Bifidobacterium spp.) și o creștere a speciilor oportuniste și pro-inflamatorii (Escherichia coli, Candida spp., Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Proteus mirabilis, Citrobacter freundi, Enterobacter cloacae). Dismicrobismul a fost identificat la 85,14% dintre pacienți și s-a corelat cu severitatea simptomelor digestive, în special disfagia și pirozisul. Dismicrobismul intestinal este frecvent (85,14%) în SS și reflectă un dezechilibru între flora protectoare și cea patogenă. Aceste modificări pot contribui la inflamația sistemică și disfuncția digestivă, subliniind importanța evaluării microbiotei ca instrument diagnostic și terapeutic.
Referințe
1. DENTON, C.P., KHANNA, D. Systemic sclerosis. In: Lancet. 2017 Oct 7;390(10103):1685-1699. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(17)30933-9
2. POUDEL, D.R., DERK, C.T. Mortality and survival in systemic sclerosis: a review of recent literature. In: Curr Opin Rheumatol. 2018 Nov;30(6):588-593. https://doi.org/10.1097/BOR.0000000000000551
3. GABRIELLI, A., AVVEDIMENTO, E.V., KRIEG, T. Scleroderma. In: N Engl J Med. 2009 May 7;360(19):1989- 2003. https://doi.org/10.1056/NEJMra0806188
4. STERN, E.P., DENTON, C.P. The Pathogenesis of Systemic Sclerosis. In: Rheum Dis Clin North Am. 2015 Aug;41(3):367-82. https://doi.org/10.1016/j.rdc.2015.04.002
5. WALKER, U.A., TYNDALL, A., CZIRJAK, L., DENTON, C., FARGE-BANCEL, D., KOWAL-BIELECKA. O., MULLER-LADNER, U., BOCELLI-TUNDALL, C., MATUCCI-CERINIC, M. Clinical risk assessment of organ manifestations in systemic sclerosis: a report from the EULAR Scleroderma Trials And Research group database. In: Ann Rheum Dis. 2007 Jun;66(6):754-63. https://doi.org/10.1136/ard.2006.062901
6. NGUYEN, A.D., ANDREASSON, K., M.C MAHAN, Z.H., BUKIRI, H, HOWLETT, N., LAGISHETTY V, LEE, S.M., JACOBS, J.P., VOLKMANN, E.R. Gastrointestinal tract involvement in systemic sclerosis: The roles of diet and the microbiome. In: Semin Arthritis Rheum. 2023 Jun;60:152185.
https://doi.org/10.1016/j.semarthrit.2023.152185
7. MCFARLANE, I.M., BHAMRA, M.S., KREPS, A., IQBAL, S., AL-ANI, F., SALADINI-APONTE, C., GRANT, C., SINGH, S., AWWAL, K., KOCI, K., SAPERSTEIN, Y., ARROYO-MERCADO, F.M., LASKAR, D.B., ATLURI, P. Gastrointestinal Manifestations of Systemic Sclerosis. In: Rheumatology (Sunnyvale). 2018;8(1):235. https://doi.org/10.4172/2161-1149.1000235
8. SALLAM, H., MCNEARNEY, T.A., CHEN, J.D. Systematic review: pathophysiology and management of gastrointestinal dysmotility in systemic sclerosis (scleroderma). In: Aliment Pharmacol Ther. 2006 Mar 15;23(6):691-712. https://doi.org/10.1111/j.1365-2036.2006.02804.x
9. GYGER, G., BARON, M. Gastrointestinal manifestations of scleroderma: recent progress in evaluation, pathogenesis, and management. In: Curr Rheumatol Rep. 2012 Feb;14(1):22-9. https://doi.org/10.1007/s11926-011-0217-3
10. ANDREASSON, K., ALRAWI, Z., PERSSON, A., JONSSON, G., MARSAL, J. Intestinal dysbiosis is common in systemic sclerosis and associated with gastrointestinal and extraintestinal features of disease. In: Arthritis Res Ther. 2016 Nov 29;18(1):278. https://doi.org/10.1186/s13075-016-1182-z
11. BELLOCCHI, C., VOLKMANN, E.R. Update on the Gastrointestinal Microbiome in Systemic Sclerosis. In: Curr Rheumatol Rep. 2018 Jun 25;20(8):49. https://doi.org/10.1007/s11926-018-0758-9
12. ROUND, J.L., MAZMANIAN, S.K. The gut microbiota shapes intestinal immune responses during health and disease. In: Nat Rev Immunol. 2009 May;9(5):313- 23. https://doi.org/10.1038/nri2515
13. VOLKMANN, E.R., CHANG, Y.L., BARROSO, N., FURST, DE, CLEMENTS, P.J., GORN, A.H., ROTH, B.E., CONKLIN, J.L., GETZUG, T., BORNEMAN, J., MCGOVERN, D.P., TONG, M., JACOBS, J.P., BRAUN, J. Association of Systemic Sclerosis With a Unique Colonic Microbial Consortium. In: Arthritis Rheumatol. 2016 Jun;68(6):1483- 92. https://doi.org/10.1002/art.39572
14. KHANNA, D., NAGARAJA, V., GLADUE, H., CHEY, W., PIMENTEL, M., FRECH, T. Measuring response in the gastrointestinal tract in systemic sclerosis. In: Curr Opin Rheumatol. 2013 Nov;25(6):700-6. https://doi.org/10.1097/01.bor.0000434668.32150.e5
15. QIN, J., L. R., RAES, J., ARUMUGAM, M., BURGDORF, K.S., MANICHANH, C., NIELSEN, T., PONS, N., LEVENEZ, F., YAMADA, T., MENDE, D.R., LI, J., XU, J., LI, S., LI, D., CAO, J., WANG, B., LIANG, H., ZHENG, H., XIE, Y., TAP, J., LEPAGE, P., BERTALAN, M., BATTO, J.M., HANSEN, T., LE PASLIER, D., LINNEBERG, A., NIELSEN, H.B., PELLETIER, E., RENAULT, P., SICHERITZ-PONTEN, T., TURNER, K., ZHU, H., YU, C., LI, S., JIAN, M., ZHOU, Y., LI, Y., ZHANG, X., LI, S., QIN, N., YANG, H., WANG, J., BRUNAK, S., DORÉ, J., GUARNER, F., KRISTIANSEN, K., PEDERSEN, O., PARKHILL, J., WEISSENBACH, J.; META-HIT CONSORTIUM; BORK, P., EHRLICH, S.D., WANG, J. A human gut microbial gene catalogue established by metagenomic sequencing. In: Nature. 2010 Mar 4;464(7285):59-65. https://doi.org/10.1038/nature08821
16. IVANOV, I.I., ATARASHI, K., MANEL, N., BRODIE, E.L., SHIMA, T., KARAOZ, U., WEI, D., GOLDFARB, K.C., SANTEE, C.A., LYNCH, S.V., TANOUE, T., IMAOKA. A., ITOH, K., TAKEDA, K., UMESAKI, Y., HONDA, K., LITTMAN, D.R. Induction of intestinal Th17 cells by segmented filamentous bacteria. In: Cell. 2009 Oct 30;139(3):485- 98. https://doi.org/10.1016/j.cell.2009.09.033
17. MARKLE, J.G., FRANK, D.N., MORTIN-TOTH, S., ROBERTSON, C.E., FEAZEL, L.M., ROLLE-KAMPCZYK, U., VON BERGEN, M., MCCOY, K.D., MACPHERSON, A.J., DANSKA, J.S. Sex differences in the gut microbiome drive hormone-dependent regulation of autoimmunity. In: Science. 2013 Mar 1;339(6123):1084-8. https://doi.org/10.1126/science.1233521
18. GRAY, D.H., GAVANESCU, I., BENOIST, C., MATHIS, D. Danger-free autoimmune disease in Aire-deficient mice. In: Proc Natl Acad Sci U S A. 2007 Nov 13;104(46):18193-8. https://doi.org/10.1073/pnas.0709160104
19. GOODRICH, J.K., WATERS, J.L., POOLE, A.C., SUTTER, J.L., KOREN, O., BLEKHMAN, R., BEAUMONT, M., VAN TREUREN, W., KNIGHT, R., BELL, J.T., SPECTOR, T.D., CLARK, A.G., LEY, R.E. Human genetics shape the gut microbiome. In: Cell. 2014 Nov 6;159(4):789-99. https://doi.org/10.1016/j.cell.2014.09.053
20. PATRONE, V., PUGLISI, E., CARDINALI, M., SCHNITZLER, T.S., SVEGLIATI, S., FESTA, A., GABRIELLI, A., MORELLI, L. Gut microbiota profile in systemic sclerosis patients with and without clinical evidence of gastrointestinal involvement. In: Sci Rep. 2017 Nov 1;7(1):14874. https://doi.org/10.1038/s41598-017-14889-6
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
