Manifestările digestive la pacienții cu pneumonii trenante COVID-19
Cuvinte cheie:
COVID-19, manifestări digestive, pneumonii trenanteRezumat
În primele luni ale pandemiei, COVID-19 era considerat o infecție acută cu rezoluție completă a formelor ușoare și moderate în 2-3 săptămâni. Însă, treptat, au apărut suficiente dovezi că manifestările clinice ale infecției cu virusul SARS-CoV-2 pot persista mai mult de 6 luni. Scopul acestui studiu a constat în evidențierea manifestărilor clinice legate de tractul digestiv și stabilirea interrelației acestora cu pneumoniile prelungite de peste 6 săptămâni la pacienții cu COVID-19 persistent. Studiul a inclus 152 de pacienți spitalizați în secțiile post-COVID cu pneumonii trenante COVID-19, care au fost împârțiți în 2 loturi: lotul I – cu pneumonii ce durau între 4 și 6 săptămâni și lotul II – cu durata pneumoniilor între 6 și 12 săptămâni. Rezultatele obținute au arătat că cea mai frecventă manifestare digestivă a fost diareea (28,9%), urmată de meteorism (26,3%), alterarea gustului (25%), greață (23%), pirozis (13%), disfagie (3,9%) și rectoragie (3,9%). A fost demonstrată lipsa corelației semnificative între manifestările digestive și durata pneumoniilor COVID-19 mai mare de 6 săptămâni.
Referințe
1. Statement on the fifteenth meeting of the IHR (2005) Emergency Committee on the COVID-19 pandemic. World Health Organization. https://www.who.int/news/item/05-05-2023-statement-on-the-fifteenth-meeting-of-the-international-health-regulations-(2005)-emergency-committee-regarding-the-coro-navirus-disease-(covid-19)-pandemic.
2. Zarbailov N. Tendințe în transformarea asistenței medicale primare în regiunea Europeană a OMS în timpul pandemiei. In: Sănătatea publică, Economie și Management în Medicină. 2021; 4(91): 5-15. https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.4(91).5-15
3. Calancea V., Matcovschi S., Sirbu I. et al. COVID-19: pneumonia and comorbidities at three sites of medical care. In: European Respiratory Journal. 2021; 58 (65): 291. https://doi.org/10.1183/13993003.congress-2021.PA291
4. COVID-19 CORONAVIRUS PANDEMIC. Worldometer. https://www.worldometers.info/coronavirus/ (accesat la 16.07.2023).
5. Higgins V., Sohaei D., Diamandis E.P., Prassas I. COVID-19: from an acute to chronic disease? Potential long-term health consequences. In: critical Reviews in clinical Laboratory Sciences. 2021;58(5):297-310. https://doi.org/10.1080/10408363.2020.1860895
6. Shah W., Hillman T., Playford E.D., Hishmeh L. Managing the long-term effects of COVID-19: summary of NICE, SIGN and RCGP rapid guideline. In: BMJ. 2021; 372: n136. https://doi.org/10.1136/bmj.n136
7. Protocol Clinic Național "PCN-3 Pneumonia comunitară la adult", Chişinău, 2020, 39 p. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/12/PCN-3-Pneumonia-comunitara-la-adult.doc.
8. Taylor R.R., Trivedi B., Patel N. et al. Post-COVID symptoms reported at asynchronous virtual review and stratified follow-up after COVID-19 pneumonia. In: clin Med (Lond). 2021;21(4): e384-e391. https://doi.org/10.7861/clinmed.2021-0037
9. Moreno-Pérez O., Merino E., Leon-Ramirez J.M. et al. Post-acute COVID-19 syndrome. Incidence and risk factors: A Mediterranean cohort study. In: J Infect. 2021;82(3):378-383. https://doi.org/10.1016/j.jinf.2021.01.004
10. Tcaciuc E., Olaru-Stavila C. Impairment of the digestive system in the novel coronavirus Infection. In: Moldovan Journal of Health Science. 2020; 24(2): 59-69. https://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/13053/1/Tcaciuc_Olaru_Stavila_Afectarea_sistemului_digestiv_in_infec-tia_cu_coronavirusul_de_tip_nou_p.59_69.pdf.
11. Tcaciuc E., Olaru-Stavila C., Alexa Z. et al. Gastrointestinal manifestations in hospitalized patients with chronic liver disease and COVID-19. In: Medicine and pharmacy Reports. 2022; 3(94): 5-11. https://doi.org/10.15386/mpr-2516
12. Posmag V., David L., Dumitrascu D.L. Digestive involvement in COVID-19: what we have learned in the past 12 months. In: Medicine and pharmacy Reports. 2021; 94 (4): 395 - 401. https://doi.org/10.15386/mpr-2061
13. Chen L.Z., Lin Z.H., Chen J. et al. Can elevated concentrations of ALT and AST predict the risk of 'recurrence' of COVID-19? In: Epidemiol Infect. 2020;148: e218. https://doi.org/10.1017/S0950268820002186
14. Burduniuc O., Caterenciuc N., Halacu A. et al. Managementul infecţiei cu Clostridioides difficile: Ghid. Chişinău, 2021, 66 p. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/06/.
15. Freire M.P., Salaroli Oliveira M., Mihailenko M. et al. Frequency and factors associated with hospital readmission after COVID-19 hospitalization: the importance of post-COVID diarrhea. In: clinics. 2022; 77: 100061. https://doi.org/10.1016/j.clinsp.2022.100061
16. Peltec A., Bersan A. Diareea cronică la pacienții cu infecția Clostridium difficile în asociere cu COVID-19. In: Sănătate publică, Economie şi Management în Medicină, 2022; 2 (93-S): 181-187. http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13053.
17. Juthi R.T., Sazed S.A., Sarmin M. et al. COVID-19 and diarrhea: putative mechanisms and management. In: International Journal of Infectious Diseases. 2023; 126: 125-131. https://doi.org/10.1016/j.ijid.2022.11.018
18. Lozano-Sepulveda S.A., Galan-Huerta K. et al. SARS CoV- 2 another kind of liver aggressor, how does it do that? In: ann Hepatol. 2020; 19 (6): 592-596. https://doi.org/10.1016/j.aohep.2020.08.062
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.
