Morfee în plăci asociată cu lichen sclero-atrofic: caz clinic

Rezumat

Morfeea este o afecțiune a ţesutului conjunctiv, cauzată de mecanisme autoimune, caracterizată prin depunere excesivă de colagen, ceea ce duce la indurația organului cutanat. Raportul de incidență între bărbați și femei este de 1:3. Anumite subtipuri HLA (HLA-DRB1*04:04 și HLA-B*37) sunt asociate cu un risc crescut de morfee. Aproximativ 40% dintre pacienții cu forme severe ale bolii au antecedente personale sau familiale de boli autoimune sau reumatologice [1]. Lichenul sclero-atrofic (LSA) este o afecţiune inflamatorie cronică a pielii şi mucoaselor, manifestându-se cel mai frecvent la nivelul organelor genitale şi doar în 15% din cazuri – într-o formă extragenitală. Această boală poate debuta la orice vârstă, însă este mai frecvent diagnosticată la femeile peste 50 de ani. Stresul oxidativ joacă un rol esențial atât în patogeneza LSA, cât și a morfeei. Deși coexistența morfeei cu lichenul sclero-atrofic este bine cunoscută în literatura de specialitate, în practica medicală această asociere este rar întâlnită [2] Scopul lucrării Evaluarea particularităților clinice, diagnostice şi a conduitei terapeutice într-un caz de coexistență a morfeei cu lichenul sclero-atrofic. Prezentarea cazului clinic Studiul prospectiv vizează o pacientă de 74 de ani diagnosticată cu morfee în plăci asociată cu lichen sclero-atrofic. Maladia a debutat cu 7 ani în urmă, manifestându-se prin multiple leziuni pruriginoase diseminate pe trunchi, membrele superioare și organele genitale. Tratamentele administrate anterior au fost ineficiente, iar procesul patologic cutanat a continuat să avanseze, pruritul devenind foarte intens. Pacienta are comorbidități precum hipertensiune arterială de gradul II şi hepatită cronică virală C. Examenul dermatologic a evidențiat plăci scleroase, cu suprafața strălucitoare, de culoare gălbuie-ceroasă, cu un halou violaceu, bine delimitate, cu contur neregulat, centrate de zone de atrofie. Acestea alternau cu multiple papule poligonale, albicioase, perlate, cu suprafața lucioasă „pergament-like”. De asemenea, pacienta prezenta melanonichie la nivelul degetelor de la mâini şi picioare. La nivelul organelor genitale se atestau plăci albe-sidefii, pergamentoase, cu contur bine delimitat, formă neregulată și fisuri. Investigațiile paraclinice au decelat trombocitopenie, limfocitoză, probe hepatice mult elevate, Ac antiHCV pozitiv și Ac Anti Borrelia IgG pozitiv. Dermatoscopia a evidențiat fascicule fibrotice albicioase, rețea pigmentară, vase liniare ramificate și lipsa foliculilor piloși – aspecte caracteristice morfeei. De asemenea, s-au observat dopuri foliculare „comedo-like”, telangiectazii dispuse pe un fundal roz-pal, astructurat, omogen – manifestări definitorii pentru LSA. Tratamentul sistemic cu Metilprednisolon 0,5 mg/kg, vitamina E, pentoxifilină, acid ascorbic, antihistaminice şi topic cu dermatocorticosteroizi şi gel cu heparină a condus la ameliorarea procesului patologic cutanat, palidizarea chenarului violaceu al leziunilor şi diminuarea considerabilă a pruritului. Concluzii În cazul prezentat, subliniem coexistența morfeei şi lichenului sclero-atrofic – două patologii distincte, dar cu o posibilă conexiune etiologică. Este de remarcat că LSA s-a manifestat atât la nivelul organelor genitale, cât şi extragenital. Pattern-urile dermatoscopice au confirmat diagnosticul clinic, evitând necesitatea metodelor invazive. Tratamentul sistemic și topic administrat a condus la ameliorarea manifestărilor cutanate ale ambelor patologii și la remiterea pruritului.